Joaca cu pământul benefică pentru sănătate | Bacteria cu rol antidepresiv

Cine te-ar putea învinui că speli bine legumele scoase din grădină sau poate chiar le fierbi pentru a distruge bacteriile periculoase? Ei bine, ultimele descoperiri (deși lucrurile descoperite sunt vechi de când lumea și pământul) s-ar putea să te facă să te mai gândești. În ultimii ani, sănătatea noastră devine tot mai precară cu cât ne îndepărtăm mai mult de natură, spălăm și sterilizăm tot ce vine din pământ. Viața modernă, stilul acesteia, ne fac să ne îndreptăm privirea spre industria de medicamente, mai degrabă decât să căutăm vindecare în hrană sau într-un stil de viață normal, mai apropiat de natură.

Solul în care cultivăm plantele este un ecosistem cu  multiple beneficii pentru sănătate. O spun oamenii de știință care și-au aplecat atenția spre bacteriilor din sol și, mai mult, la cel s-ar întâmpla dacă le-ar injecta în corpul omenesc, ajutând refacerea legăturii între om și bacterii. Și rezultatele n-au întârziat să apară.

Bacteria cu rol antidepresiv

În 2004, Mary O’Brien, medic oncolog la Spitalul Royal Marsden din Londra, a publicat o lucrare cu rezultate neașteptate: a injectat pacienților cu cancer pulmonar o bacterie comună, inofensivă din sol, Mycobacterium vaccae, pentru a vedea dacă le-ar putea prelungi viața. Bacteria mai fusese testată cu succes datorită abilităților sale de a lupta împotriva tuberculozei pulmonare rezistente la medicamente și de a stimula răspunsul sistemului imunitar. O’Brien s-a gândit că bacteria ar putea ajuta sistemul imunitar al pacienților să învingă cancerul în plămâni. A eșuat. Doar că a reușit în altă parte: injecția de bacterii „a îmbunătățit în mod semnificativ calitatea vieții pacientului“, a scris O’Brien în lucrare care detaliază rezultatele. Pacienții au fost mai fericiți, mai plini de viață și au înregistrat o mai bună funcționare a cognitivului.

Câțiva ani mai târziu, Christopher Lowry, neurolog de la Universitatea din Bristol, a injectat Mycobacterium vaccae în șoareci și i-a supus la o serie de teste de stres. Cei inoculați cu bacteriile au prezentat un comportament mult mai puțin stresat decât cei neinjectați – de fapt, au acționat ca și cum ar fi fost pe tratament cu antidepresive. Într-o lucrare din 2007, publicată în revista Neuroscience, Lowry și echipa sa au scris că bacteriile au activat acele grupuri de neuroni din creierul șoarecilor responsabili cu producerea de serotonină – un neurotransmițător care, atunci când este afectat, poate provoca depresie. Chiar mai intrigant, experimentul a scos  în evidență o legătură strânsă între sistemul imunitar și sănătatea emoțională.

Prieteni vechi, ca Pământul

Lumea biomedicală este de mulți ani îndrăgostită de cercetările microflorei intestinale umane. Dovezi noi ne arată că milioane de microbi din sistemul nostru digestiv influențează sistemul nostru imunitar, mirosurile, starea noastră de spirit și, eventual, atracția țânțarilor față de noi. Dar Mycobacterium vaccae extinde această cercetare la microorganismele aflate în pământul din curtea casei. Strămoșii noștri au trăit timp de secole alături de o mulțime de paraziți, ciuperci și bacterii (inclusiv Mycobacterium vaccae) care nu le-au făcut rău. Am uitat ca acestea au fost benefice, spune Emeran Mayer, gastroenterolog și neurolog de la Universitatea din California-Los Angeles și autorul cărții The Mind-Gut Connection (n.r. – Legătura dintre minte și intestine).

Multe dintre aceste organisme au evoluat alături de oameni, crede Mayer iar beneficul pe care l-au oferit a fost un sistem imunitar mult mai inteligent, care nu s-a răzvrătit împotriva lor. Helicobacter pylori, de exemplu. Aproximativ jumătate din populație poartă această bacterie în intestine. Dar după ce oamenii de știință au descoperit că tulpinile agresive ale bacteriilor au jucat un rol în gastrită, ulcere și tumori de stomac în anii 1980, eradicarea a devenit o prioritate.

Dacă doriți să înțelegeți cum o bacterie antică a solului ar putea lupta împotriva anxietății și a depresiei, atunci trebuie știți să sistemul imunitar și creierul sunt în strânsă legătură. Până nu demult, răspunsurile sistemului imunitar și activitatea creierului au fost considerate funcții ale unor sisteme separate. Dar cel puțin jumătate din celulele creierului nu sunt celule nervoase, ci imunitare.

Igiena care ne îmbolnăvește

Acum există dovezi destul de bune pentru a creiona cel puțin o concluzie: petrecerea timpului în aer liber, joaca cu pământul pot fi benefice pentru sănătatea noastră. Viața noastră modernă, în medii închise, sterile este, cel mai probabil, de vină. Cercetătorii au descoperit deja dovezi clare că expunerea copiilor la microbii de afară este legată de un sistem imunitar mai robust. Adăugați aici folosirea agresivă a antibioticelor din medicina modernă, hrana pasteurizată și toate celelalte obiceiuri care ne țin departe de aceste bacterii benefice nouă.