Se face cu mult timp înainte de a duce copilul practic în acel loc. Cum nu am experiență în a duce mai mulți copii la gradi, dar am experiență în a alege trei grădinițe pentru un copil, o să iți povestesc ce a mers și ce nu în cazul nostru. Anul trecut, când Ema avea 3 ani și jumătate și când păreau că se mai așază un pic lucrurile după Covid-19, am hotărât că e momentul să meargă la gradi. Și prima recomandare pe care ți-aș face-o este să vorbești mult cu copilul despre acest lucru. Eu i-am povestit fetiței mele despre cum o voi duce pe ea acolo și o voi lăsa cu doamna educatoare și ceilalți copii din grupa, despre cum eu mă voi întoarce în fiecare zi să o iau, despre cum se va distra acolo și câte și mai câte. Cu vreo două luni înainte de a merge efectiv, i-am povestit zilnic.
În tot acest timp am căutat mai multe grădinițe și m-am oprit la una, care pe lângă faptul că era foarte aproape de casă, mai era și recomandată. Am fost acolo, am vorbit cu managera grădiniței și mi-am exprimat dorința de a exista o acomodare cât mai blândă pentru copilul meu și că ori de câte ori va cere acasă să mă anunțe imediat. Asta pentru că înțelegerea la care am convenit eu și fetița mea a fost că eu să o aștept în primele săptămâni pe lângă gardul grădiniței și că o voi lua înainte de masa de prânz sau oricând are nevoie.
Citește și despre: Cum arată copilul care NU este pregătit de grădiniță: urmărește aceste indicii
A venit și prima zi de grădiniță. I-am dat pupiceii, îmbrățișările și apoi după cum a fost promisiunea, m-am înființat la gardul grădiniței. La prânz, am intrat să o iau. Copilul meu era super încântat. A doua zi la fel. A treia zi la fel. Eram în culmea extazului și a mândriei. Reușisem să fac acest pas și părea atât de ușor și de firesc. O duceam râzând, o luam râzând. Ba chiar am prins câteva momente în care se ducea la alți copilași să îi încurajeze că mămicile lor vor veni să îi ia și să nu își facă griji. Treaba asta s-a repetat timp de două săptămâni.
Într-o vineri, însă, totul s-a schimbat complet. Când am luat-o, plângea foarte tare și era disperată să nu o las din brațe. Am întrebat doamnele ce s-a întâmplat și mi s-a răspuns sec că o doamnă îngrijitoare i-a pus două ștampile pe mână și că apoi fetița a început să plângă. Și-au lăsat-o să plângă timp de două ore deși eu eram la gardul grădiniței și o puteam lua fără probleme acasă, după cum fusese înțelegerea. Mi-au spus doar că au încercat să o liniștească și că nu s-au gândit să mă cheme. Din acel moment copilul meu a spus că nu mai vrea la grădiniță.
Peste weekend a răcit așa că am ținut-o acasă timp de o săptămână. Urma o petrecere în cadrul grădiniței, așa că m-am gândit că e o idee buna să o duc la party. Am plecat de acasă cu plânsete, iar la grădiniță nu s-a dezlipit de mine. S-a distrat la petrecere așa că am decis să mergem și în următoarea zi. Doar că nu îmi mai dădea drumul mâinii și a fost nevoie să stau cu ea inclusiv în clasă. Atunci a fost momentul în care am apelat la un terapeut pentru că era clar o situație ce mă depășea. Iar aceasta este a doua recomandare pe care o fac, ai încredere în ce spune copilul și dacă vezi că nu îi e bine, cere ajutor.
CITEȘTE ȘI: Vârsta potrivită pentru grădiniță – Este pregătit copilul pentru colectivitate?
Astfel am aflat că Ema trecea prin trauma abandonului, traumă deschisă de acea îngrijitoare, care îi spusese, de fapt, că nu îmi poate arăta ștampilele pentru că eu nu mai sunt la gardul grădiniței. Copilul a crezut că eu nu m-am ținut de promisiune și am plecat, lăsând-o pe ea acolo. Imediat am decis să o retrag de la acea grădiniță. Multă vreme după acel moment a plâns după mine când trebuia să plec de acasă chiar daca rămânea sub îngrijirea tatălui ei, așa că nu am mai încercat să mergem la o altă grădiniță.
Abia anul acesta am zis să încercăm iar înscrierea. Și-am abordat altfel situația. Am ales o nouă grădiniță, bazată tot pe recomandări doar că am decis să o iau și pe Ema cu mine pentru a participa și ea la alegere. Iar acesta e al treilea sfat pe care îl consider important în procesul acomodării – implică și copilul în alegeri. Cum spuneam, am fost la întâlnirea cu managera grădiniței și Ema a fost tare încântată de asta. Atât de încântată, încât a zis din start că ea vrea să meargă la grădinița aceea. Doar că, au fost câteva lucruri ce nu mi-au plăcut pur și simplu în metodele de conectare și învățare practicate acolo așa că m-am bazat pe ce simțeam că îmi transmite acel loc și am decis să plecăm și să mai mergem să vedem și altă grădiniță.
CITEȘTE ȘI: Cum a fost azi la grădi? Ce să-l întrebăm pe copil cănd vine de la gradiniță?
Iar acesta este cel de-al patrulea sfat – ai încredere în ceea ce simți tu. Zis și făcut. Am mers tot împreună, am vorbit din nou despre acomodarea blândă și despre ce îmi doresc eu de la grădiniță, pentru că da, e important să spui clar de la început ce anume iți dorești tu și ce consideri că reprezintă binele copilului.
Iar ultimul sfat este acela de a face acest pas doar atunci când tu că părinte ești pregătit pentru asta. Copilul ne simte foarte bine temerile și când nouă ne este greu să le „dăm drumul” ei ne vor oglindi fix asta. Atunci când nouă ne este greu să îi lăsăm pe mâna altora și ne îngrijorăm de ce vor trăi acolo, atunci cu siguranță acomodarea nu va fi una ușoară. Ai încredere în puiul tău și fii alături de el, la fiecare pas, ascultându-l și validându-i experiențele și emoțiile.
CITEȘTE ȘI: Ești mulțumită de mâncarea de la grădiniță? Ai vrea să-i schimbi meniul copilului tău?
