„După 3 ani petrecuți pe locurile 5-6 în topul european al consumului de antibiotice la 1.000 de locuitori, România a revenit pe un nedorit loc 3“, scrie prof. univ. dr. Gabriel Popescu, medic primar de boli infecțioase în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“, într-un articol publicat în Viața Medicală. Despre acest articol vorbește și dr. Mihai Craiu, fondatorul Spitalului Virtual pentru Copii (SVC): „Nu mai dați copiilor dumneavoastră antibiotice fără motiv sau în automedicație. Le veți scurta viața! De COVID-19 vom scăpa la un moment dat… dar de bacterii rezistente la toate antibioticele uzuale, cu siguranță nu.“
Consumul de antibiotice a crescut din nou la noi în țară, deși în 2016-2017 scăzuse cu 11-12%. Anul 2018 a adus o creștere a consumului, iar anul 2019 o creștere accelerată a consumului. După 3 ani pe locurile 5 sau 6 în topul european al consumului de antibiotice la mia de locuitori, am revenit pe locul 3.
Antibiotic preventiv? Câți dintre voi ați primit?
Din proprie experiență, de părinte și jurnalist, știu că există două tipuri de părinți: cei care caută un pediatru care prescrie cu ușurință antibiotic și, la polul opus, părinții care caută un pediatru care să nu ofere antibioticul în infecții virale sau preventiv. Nu de puține ori, când spun unui părinte că-l țin pe cel mic acasă, că e răcit și îi curge nasul, primesc de fiecare dată sfatul prețios – fă-i rost de antibiotic, că nu-i va trece, ba chiar se va agrava! Eu am schimbat doctorul copilului pe motiv că nici nu se uita la el și ne scria rețeta de antibiotic, și asta nu „ca să o aveți în casă“, cum mai fac unii doctori la Camera de Gardă, ci ca să i-l dau imediat, pentru a preveni agravarea bolii. Antibiotic preventiv? În niciun caz!
La farmacie, de multe ori am văzut părinți care cereau antibiotic fie după capul lor, fie după rețeta primită la ultima boală a celui mic. Asta înseamnă că fie nu s-au mai dus la medic când iarăși a răcit cel mic și se gândiseră să-l trateze „după ultima rețetă din casă“, fie s-au dus, dar n-au primit antibioticul dorit și i-a trimis iar mama soacră să-l cumpere. Anul acesta, mai toți prietenii au făcut tratament cu antibiotic. „Preventiv“, mi-a spus vecinul de palier, care a primit prescripția de antibiotic de la un medic de familie, spune el, „pentru a pune la adăpost plămânii.“ CITEȘTE ȘI: Diferențe și asemănări între gripă, răceală și infecția cu coronavirus la copii
Abuzul de antibiotice – Iată ce poți face tu!
Abuzul de antibiotice atinge cote alarmante în România. Primim antibiotic la Camera de Gardă, de la doctorul de familie – care, de multe ori, nici nu ne consultă, dar ni-l prescrie, îl achiziționăm după capul nostru de la farmacii (acolo unde avem relații), facem stocuri în casă. Greșit! Abuzul de antibiotic poate înceta chiar de la tine, pacient:
- ia antibiotice doar la recomandarea medicului, după o analiză care să demonstreze nevoia lui;
- nu insista la medic să-ți prescrie antibiotice atunci când nu acestea nu sunt indicate;
- nu insista să le obții din farmacie fără rețetă;
- urmează întreg tratamentul cu antibiotice atunci când ți-au fost prescrise de către medic;
- nu administra niciodată antibioticul rămas din alte tratamente;
- nu îți autoprescrie analize bacteriologice pentru că un rezultat pozitiv nu înseamnă întotdeauna o infecție și nevoia de a lua antibiotic;
- nu trata gripa sau răceala cu antibiotice! Acestea sunt infecții virale asupra cărora antibioticele nu au niciun efect!
Ca să înțelegem că antibioticul nu e bun nici de roșu-n gât și nici de febră, că e de fapt o otravă în organismul nostru atunci când nu avem nevoie de el, extrag din articolul doamnei doctor Otilia Țigănaș, un fragment în care ne povestește direct, așa cum bine o face de fiecare dată, cum să ocolim momentul acela în care ne repezim să înghițim antibioticul. Îl redăm mai jos:
- Îl bagi (pe corp) în pat, sub plapumă/pătură, ACESTA E PRIMUL ȘI CEL MAI IMPORTANT GEST: patul, cel puțin 3 zile. De ce? Ca să nu consumi energie umblând, lucrând, să o cedezi pe toată luptei din tine.
- Hidratezi corect corpul, care pierde lichid prin transpirație. Îi dai apă, ceai, supă, compot, ce-ți vine, NU și sucuri acidulate și reci. Nu uita citricele!
- Regim lejer: mâncare puțină, ușoară, nu multă o dată. Respecți asta, tot sa să-ți lași corpul să lupte, în loc să-l pui la digerat sarmale cu smântână și șorici afumat. Orice boxer diletant vă va confirma că, înaintea unui meci, nu te îmbuibi porcești, dacă vrei să dărâmi adversarul. Iar lupta corpului tău cu virusul chiar ESTE un meci.
- Medicamente simptomatice: Ai febră? Paracetamol. Te doare capul? Ibuprofen, sau variante. Te doare gâtul? Ceva de supt din farmacie, să zicem Tantum Verde. Ai diaree? Cărbune medicinal. Ai …
CITEȘTE ȘI: 10 Remedii naturale pentru ROȘU în GÂT la copii
Antibioticele – salvatoare DOAR în infecțiile bacteriene. Altfel, letale!
Antibioticele sunt poate cea mai mare descoperire medicală a ultimelor decenii. Lor li se datorează vindecarea unor boli mortale cu câțiva zeci de ani în urmă, pneumonia, spre exemplu. „Ar fi nevoie să vorbim despre ele zilnic. Cu atât mai mult cu cât în opt decenii au vindecat un număr imposibil de estimat de pacienți și au prevenit nenumărate infecții postoperatorii, ceea ce mă face să cred că au fost cel mai important progres medical al secolului 20“, scrie prof. univ. dr. Gabriel Popescu în articolul mai sus menționat.
Antibioticele au fost create și sunt folosite pentru tratamentul și profilaxia infecțiilor bacteriene de diverse tipuri. Folosirea lor abuzivă – adică administrarea lor atunci când nu există o infecție bacteriană, de exemplu în gripă, dar și oprirea administrării de antibiotic înaintea finalizării tratamentului – a dus la dezvoltarea a ceea ce se numește rezistența la antibiotice. CITEȘTE ȘI: Infecție virală sau bacteriană? Cum îți dai seama?
Abuzul de antibiotic creează bacterii rezistente la antibiotic
De ce credeți că rata noastră de decese spitalicești acum, în pandemie, este atât de mare în ultima vreme? Pentru că bacteriile intraspitalicești nu mai reacționează la antibiotic, supraviețuiesc tratamentului și se multiplică, acest proces determinând dispariția bacteriilor care puteau fi omorâte cu antibiotic și dezvoltarea unor noi, rezistente la antibiotic. Iar această rezistență a noilor bacterii va fi transmis generațiilor viitoare de bacterii.
În trecut, infecțiile bacteriene se tratau cu antibiotice simple, cum e penicilina, însă din cauza abuzului de antibiotice, au apărut tulpini rezistente la mulți agenți. Este cazul bacteriei care provoacă tuberculoza, pentru care tratamentul este foarte greu de găsit astăzi. Un alt exemplu este stafilococul auriu care, în prezent, are aproape toate tulpinile rezistente la antibiotice, fiind grupate sub denumirea de stafilococ auriu meticilino-rezistent. Enterococul este un alt exemplu. Pe de altă parte, cercetătorii au observat că dacă un antibiotic nu se mai folosește o perioadă, fenomenul este reversibil, cu pierderea virulenței crescute. Dar suntem departe de acest lucru tocmai din cauza abuzului de antibiotice care crește în continuare…
Efectele abuzului de antibiotice
Unul dintre pericole este rezistența microbiană, catalogată astăzi de Organizația Mondială a Sănătății ca una dintre cele mai mari amenințări la adresa omenirii. În România, conform Ministerului Sănătății, se raportează niveluri mai mari ale rezistenței decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene (raportare din 20 de spitale din țara noastră în perioada 2012 – 2015). Efectele adverse ale administrării de antibiotice pun în pericol viața noastră. Manifestările clinice pot varia de la greață, vărsături, dureri de burtă, diaree, până la reacții alergice severe (șocul anafilactic), sindromul Stevens-Johnson, agravarea bolilor de inimă sau modificări ale compoziției sângelui. CITEȘTE ȘI: 8 produse esențiale în lupta cu răceală și gripă la bebeluși și copii
