Cei mai multi parinti sunt constienti ca vorbindu-i cat mai mult copilului, contribuie la dezvoltarea acestuia. Dar un nou studiu a demonstrat ca modul in care se dezvolta sistemul nervos al micutului este mai degraba influentat de felul in care ii vorbesti. Concluzia a fost ca, in loc sa le spui cuvinte complicate sau sa le arati cartonase ilustrate in speranta de a le largi vocabularul, este mai util sa ii angajezi in conversatii.
Cercetatori de la MIT au efectuat un studiu in care au implicat un lot de copii cu varste intre 4 si 6 ani, care a demonstrat ca asemenea conversatii purtate cu copiii, reusesc sa le remodeleze acestora creierul.
Scanarile RMN si testele de evaluare au demonstrat ca efectiv, dezvoltarea creierului este accelerata de aceste discutii, care de asemeea contribuie la cresterea abilitatilor de comunicare. Acest lucru a fost valabil pentru toti copiii, indiferent de mediul din care proveneau, de venitul mediu al familiilor lor sau de nivelul de educatie al acestora.
„Ceea ce e cu adevarat important nu este sa ii vorbesti copilului, ci sa vorbesti cu copilul. Nu e vorba despre a bascula o cantitate cat mai mare de cuvinte in creierul copilului, ci despre a-l angaja in conversatii”, sustine Rachel Romeo, absolvent Harvard si MIT si autor principal al lucrarii stiintifice in care au fost publicate rezultatele studiului.
Descoperirile facute adauga un element important la cunostintele pe care le avem deja in ceea ce priveste procesul de dezvoltare a limbajului.
In anul 1995, un alt studiu demonstra ca pana la varsta de 3 ani, acei copii care provin din familii foarte bogate aud cu aproximativ 30 milioane mai multe cuvinte decat cei care provin din familii foarte sarace. Cercetatorii concluzionau la acel moment ca aceasta diferenta de 30 de milioane de cuvinte ii lanseaza pe copii pe traiectorii academice fundamental diferite.
In prezent, exista nenumarate aplicatii educative, programe si jucarii care au ca scop sa compenseze pentru aceasta diferenta, dezvoltand vocabularul bebelusilor inca din prima zi de viata. Totusi, sa inunzi mintea copilului cu milioane de cuvinte nu este o decizie inteleapta si nici nu poate compensa un factor crucial in dezvoltare, si anume interactiunea sociala si relatiile interumane.
De altfel, studiul MIT sugereaza exact opusul: parintii ar trebui sa vorbeasca mai putin si sa asculte mai mult. „Numarul de cuvinte rostite de adulti nu a parut sa conteze deloc pentru functia creierului. Ceea ce a facut diferenta a fost numarul de replici schimbate”, sustine studiul.
Copiii au purtat permanent echipament de inregistrare care a captat fiecare cuvant pe care il rosteau sau pe care il auzeau. Ulterior, aceste inregistrari au fost analizate, fiind luate in calcul conversatiile purtate intre copil si diferiti adulti, si s-a concluzionat ca numarul de replici se corela direct cu rezultatele pe care le luau copiii la teste de limbaj. De asemenea, se corelau si cu nivelul de activitate intr-o zona a creierului implicata in procesarea limbajului. Aceste corelatii au fost mult mai puternice decat cele cu numarul de cuvinte auzite.
John Gabrieli, profesor la MIT si autor coordonator al lucrarii mentionate, sustine ca adevaratul element de noutate al acestui studiu este ca ofera dovezi despre importanta conversatiei in familie, pentru dezvoltarea creierului copilului. „Modul in care conversatia din familie influenteaza cresterea biologica a creierului este absolut magic”, afirma el.
Studiul demonstreaza ca, in medie, copiii din familiile mai instarite sunt expusi la un limbaj mai bogat, dar copiii din familii mai sarace, insa vorbarete, au abilitati lingvistice si activitate cerebrala similara celorlalti. Aceasta descoperire importanta i-a determinat pe cercetatori sa ii indemne pe parintii din toate paturile sociale sa incerce sa interactioneze cat mai mult cu proprii copii.
„Unul dintre lucrurile care ne-a entuziasmat la aceasta descoperire este ca ofera o cale practica de actiune. Nu inseamna ca e mai usor pentru familiile cu un nivel mai mic de educatie, sau care se afla sub un permanent stres economic, sa converseze cu proprii copii. Inseamna doar ca exista o cale directa, tintita, un motiv clar si cuantificabil de a promova asta”.
Ideea de invatare prin angajare sociala si conectare afectiva rezoneaza cu alte descoperiri legate de modul in care copiii deprind bazele limbajului. Bebelusii tind sa invete urmarind si imitand adultii de care sunt cei mai atasati, acesta este motivul pentru care cantatul si tinutul in brate sunt mai eficiente decat diverse instrumente ce folosesc cea mai moderna tehnologie.
Pe masura ce cresc, copiii invata cel mai eficient prin joc, un bun exemplu este jocul de rol cu prietenii sa cu adultii.
Angajarea in conversatii presupune abilitati cognitive mai complexe decat simpla ascultare, sau decat vorbitul. Cercetatorii MIT demonstreaza ca angajarea in conversatii le permite copiilor sa isi antreneze nivelul de intelegere a mesajului pe care incearca sa il transmita interlocutorul si de asemenea il obliga sa identifice un raspuns adecvat, lucruri foarte diferite decat ascultatul pur si simplu.
Roberta Golinkoff este un profesor la Universitatea Delaware, neimplicata in desfasurarea studiului, care a sustinut ca aceasta cercetare aduce dovezi importante privind modul de dezvoltare a limbajului. „Ii poti vorbi copilului pana te albastresti, la propriu, dar daca nu te angajezi intr-un duet conversational cu el, pe un subiect care il intereseaza pe acesta, nu ii oferi copilului ocazia de a-si dezvolta abilitatile de comunicare de care are nevoie”, spune ea.
