Deși definiția din dicționar pare să rămână neschimbată, astăzi laptele are și alte sensuri în lumea produselor alimentare. De aici, însă, greutatea întâmpinată de părinți în alegerea laptelui vegetal potrivit pentru copii.
Laptele integral de vacă și cel de capră, pasteurizate, îmbogățite cu vitamina D și acid folic rămân singurele variante de lapte potrivite pentru copiii mai mici de doi ani. Laptele integral conține 3,25% grăsimi.
Alte variante de lapte, chiar dacă sunt formule îmbogățite cu vitamine și minerale, nu conțin suficiente proteine și grăsimi pentru a satisface nevoile unui copil în creștere.
Laptele de soia îmbogățit poate deveni o alegere potrivită în meniul unui copil abia după ce acesta împlinește vârsta de doi ani.
Însă, conform nutriționiștilor, niciun lapte vegetal, nici cel de soia, de migdale, de nucă de cocos, de orez ori de cânepă, precum nicio altă băutură pe bază de plante nu poate înlocui laptele de vacă.
Care sunt diferențele intre tipurile de lapte?
Laptele de vacă este o sursă excelentă de calciu, proteine și multe alte substanțe nutritive care nu pot lipsi din anii de creștere ai unui copil. Laptele de vacă integral, pasteurizat, poate fi introdus în meniul unui copil la doar 9-12 luni, alături de alte alimente noi, bogate în fier.
Până la doi ani, nutriționiștii sunt toți de acord că un copil nu ar trebui să consume lapte vegetal. După vârsta de doi ani, se poate trece la lapte de vacă cu conținut scăzut de grăsimi (2% sau chiar mai puțin).
Comparativ cu laptele de vacă, laptele de capră conține o cantitate similară de proteine, calciu și vitamina A, precum și aceeași cantitate de lactoză. Cu toate acestea, acest lapte nu este recomandat sugarilor cu vârste mai mici de 9 luni.
Când este integral, pasteurizat și îmbogățit cu vitamina D și acid folic este potrivit copiilor cu vârste mai mici de doi ani. Însă dacă un copil este alergic la laptele de vacă, cu siguranță va fi alergic și la cel de capră.
Băuturile din soia conțin o cantitate similară de proteine comparativ cu laptele de vacă. Acestea se găsesc pe piață în varianta îndulcită, neîndulcită și aromată. Indiferent cum ar fi, această băutură nu este potrivită copiilor cu vârste mai mici de doi ani din cauza conținutului scăzut de grăsimi.
Din cauza conținutului redus de grăsimi, dar și de proteine, băuturile vegetale pe bază de migdale, cocos, orez și cânepă nu sunt recomandate copiilor cu vârste mai mici de doi ani.
Cum alegi un lapte vegetal pentru copil
Iată câteva criterii pe care trebuie să le urmărești pe eticheta laptelui vegetal pe care urmează să-l alegi pentru copilul tău:
Energie și proteine
Alege un lapte vegetarian care să ofere aproape 65 Kcal/100 ml și cel puțin 3 grame de proteine la suta de mililitri. Vei vedea, astfel, că laptele din nuci și semințe stă foarte prost la acest capitol, oferă cantități foarte scăzute din aceste substanțe nutritive de care are nevoie copilul în creștere.
De aceea, acest tip de lapte ar trebui evitat ca băutură principală care să înlocuiască laptele de vacă, putând fi introdus doar la gătit sau la prepararea cerealelor, în cantități mai mici.
Calciu
Multe dintre băuturile considerate alternative la lapte au primit adaos de calciu pentru a deveni surse de calciu. Citește eticheta pentru a fi sigură că alegerea ta are acest adaos. Produsele organice nu sunt, adeseori, îmbunătățite cu calciu.
Zahăr
Ca părinți avem preocupări legate de conținutul de „zahăr“ al laptelui, în special al laptelui de soia. Uităm însă, adesea, că dincolo de zahăr, acest aliment oferă o mulțime de alte beneficii, energie, proteine, calciu și vitamine importante.
Ferește-ți copilul de alimentele cu conținut bogat în zahăr, însă lipsite și de alte substanțe hrănitoare. De acestea ar trebui să te ferești cel mai mult!
Laptele de orez
Nutriționiștii recomandă să oferim celor mici laptele de orez abia după ce împlinesc vârsta de 5 ani, din cauza nivelurilor ridicate de arsenic din produsele pe bază de orez. Cu toate acestea, nu spun nimic despre orezul propriu-zis ori pentru cerealele cu orez de la micul dejun.
În ce rețete se potrivesc variantele vegetale de lapte
Laptele de migdale ” este excelent în smoothie-uri și în rețete de coacere ale unor aluaturi dulci. Nu e potrivit ca adaos în băuturile calde. Se prepară chiar și în casă, foarte ușor: lasă la înmuiat peste noapte în apă filtrată migdalele, apoi scurge-le și blenduiește-le, adăugând un litru apă proaspătă. Trece produsul obținut printr-un tifon și gata!
Laptele de cocos ” aduce o aromă subtilă în cafea, ceaiuri, de fapt în orice băutură caldă sau rece. Se pretează la terciuri, dar e grozav transformat în iaurt sau înghețată. Se poate adăuga în mâncărurile care conțin curry, dar cam atât, în restul mâncărurilor aroma de cocos va fi prea puternică și de multe ori nepotrivită.
Laptele de soia ” este cel mai potrivit pentru a fi folosit oriunde, la orice preparat din bucătărie. Poate fi baza cremoasă a unui sos, e grozav în crumbble-uri, în aluaturi dulci, ori sărate. Iese din el un iaurt perfect!
Laptele de ovăz ” e partenerul perfect al băuturilor calde. Poate intra în compoziția aluaturilor de panificație, atât în produsele dulci, cât și în cele sărate.
Laptele de alune sau de caju ” se poate folosi în deserturi calde, în aluaturile care au nevoie de coacere, are o aromă subtilă care poate înnobila chiar și un banal piure de cartofi. Nu l-aș folosi în ceaiuri, pentru că aroma lor va „omorî“ delicatele taninuri.
Laptele de orez ” este delicat în cafea, în rețetele dulci și în smoothie-uri. Fiind dulce la gust, nu e recomandată folosirea lui în rețetele sărate.
