Este inteligența copilului dobândită sau înnăscută, ce spun ultimele studii? Mituri despre inteligență

Inteligența este o noțiune extrem de complexă și aproape imposibil de definit. Nu există o legătură directă între nivelul de inteligență și șansele de succes în viață, după cum nu există un singur tip universal de inteligență. În final, reușita este determinată nu numai de bagajul genetic individual, ci și de numeroși factori de mediu, printre care și identificarea corectă a abilităților personale și susținerea în dezvoltarea acestora. Se vorbește mult despre inteligență, aceasta fiind considerată atu-ul succesului în viață. Totuți, există mai multe tipuri de inteligență și nimeni nu excelează la toate, persistă încă o serie de mituri despre inteligență, iar legătura dintre inteligență și succes este încă atent studiată. Iată ce spun cele mai recente studii despre acest subiect.

Teoria inteligențelor multiple
1. Inteligența spațială
2. Inteligența verbală
3. Inteligența matematică
4. Inteligența kinestezică
5. Inteligența muzicală
6. Inteligența interpersonală
7. Inteligența intrapersonală
8. Inteligența naturalistă
9. Inteligența existențială
Este inteligența dobândită, sau înnăscută?
Mituri despre inteligență

Teoria inteligențelor multiple
Teoria inteligențelor multiple a fost formulată în 1983 de către psihologul Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard și autorul cărții „Perspective ale minții” (în original, Frames of Mind). Practic, el afirmă că există nu mai puțin de 8 tipuri de inteligență umană, fiecare reprezentând moduri diferite în care creierul uman procesează informația.
Scorul obținut la una dintre aceste categorii nu are legătură cu punctajul obținut la celelalte. Pe de altă parte, obținerea excelenței la una dintre ele presupune identificarea acelui tip de inteligență pentru care există o predispoziție specială și aprofundarea domeniului respectiv. Un exemplu clasic este cel al unui elev care nu reușește să redacteze o compunere satisfăcătoare, dar care creează o poveste grafică emoționantă, reușită și cu un mesaj profund.
Iată care sunt tipurile de inteligență identificate de Gardner și care sunt meseriile în care acestea pot fi valorificate optim.
Citește pe larg despre: Comunicarea cu bebelușul îi dezvoltă abilitățile și inteligența lingvistică. Iătă ce activități se recomandă

Inteligența spațială
Inteligența spațială reprezintă abilitatea de a gândi abstract și în diferite dimensiuni. Un punctaj mare în acest domeniu presupune o capacitate superioară de conceptualizare, abilitate utilizată în arhitectură, design grafic, fotografie, design interior sau aviație.
Persoanele cu un bun nivel de inteligență spațială sunt pricepute la făcut puzzle și la observat cum se îmbină diverse piese. Ele apreciază artele vizuale și se pricep la redactarea și interpretarea graficelor și a tabelelor. De altfel, un elev cu o bună inteligență spațială va memora mai ușor informația transmisă prin intermediul unei diagrame, decât printr-un paragraf de text.
Artiștii grafici, sculptorii, arhitecții își exprimă inteligența spațială în mod artistic.
CITEȘTE ȘI: Dezvoltarea creierului copilului – Ce trebuie să știe părinții

Inteligența verbală
Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență verbală au un vocabular generos și știu să folosească în mod inspirat și convingător cuvintele, atât în scris cât și în comunicarea orală. Aceste persoane scriu cu ușurință povești, memorează informația și citesc cu multă plăcere.
O persoană cu un nivel ridicat de inteligență verbală rețin cu ușurință informația scrisă și vorbită și se bucură să scrie și că citească. Ele sunt capabile să participe la dezbateri și argumentări și să susțină discursuri convingătoare, să ofere explicații clare și să relateze diverse întâmplări cu umor.
Unele dintre carierele clasice, potrivite unei persoane cu o bună inteligență verbală, sunt cea de scriitor, jurnalist, avocat sau profesor.

Inteligența matematică
Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență matematică excelează la identificarea unor tipare și la analizarea logică a unor probleme. Aceste persoane tind să conceptualizeze numerele, relațiile și tiparele repetitive.
Aceste persoane au abilități excelente de rezolvare a problemelor și iubesc să se gândească la idei abstracte. Sunt printre cele mai potrivite persoane pentru a desfășura experimente științifice și pentru a rezolva algoritmi complecși.
Carierele potrivite unei persoane cu o bună inteligență matematică sunt: cercetător, matematician, programator, inginer sau contabil.
Citește pe larg despre: Cele mai bune 10 modalități prin care părinții ajută la dezvoltarea copiilor

Inteligența kinestezică
Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență kinestezică excelează în ceea ce privește mișcările corpului și controlul fizic. Aceste persoane au o coordonare mână – ochi excelentă și o dexteritate ieșită din comun.
Dacă ai un nivel ridicat de inteligență kinestezică, probabil că excelezi la dansuri sau sport și îți place să creezi lucruri cu mâinile. Coordonarea fizică ieșită din comun este completată cu o capacitate superioară de memorare prin efectuarea anumitor sarcini, nu prin ascultare sau asistarea la îndeplinirea lor.
Carierele potrivite unei persoane cu o bună inteligență kinestezică sunt: dansator, constructor, chirurg, sculptor, actor.

Inteligența muzicală
Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență muzicală sunt pricepute la a gândi în tipare, ritmuri și sunete. Ele apreciază muzica și sunt adeseori bune la compoziție muzicală și la cântat.
O asemenea persoană găsește plăcere în cântat vocal sau la un instrument. Ea recunoaște cu ușurință tonurile sau tiparele muzicale, reține rapid cântece și melodii și are o înțelegere complexă a structurii muzicale, ritmului și notelor.
Carierele cele mai potrivite pentru o persoană cu o bună inteligență muzicală sunt de muzician, compozitor, cântăreț, profesor de muzică sau dirijor.

Inteligența interpersonală
Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență interpersonală sunt bune la a înțelege alți oameni și la a interacționa cu aceștia. Ele observă și analizează emoțiile, motivația, dorințele și intențiile celor din jur.
O asemenea persoană comunică foarte bine din punct de vedere verbal, dar are și bune abilități de comunicare nonverbală. Ea este capabilă să privească o anumită situație din perspective diferite, să creeze relații pozitive cu cei din jur și să rezolve conflictele de grup.
Alegeri potrivite de carieră pentru o persoană cu o bună inteligență interpersonală sunt: psiholog, filosof, consilier, agent de vânzări, politician.

Inteligența intrapersonală
Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență intrapersonală își conștientizează foarte bine propriile stări afective, sentimente și motivații. Acestea iubesc introspecția și analiza, visează cu ochii deschiși, explorează relațiile cu ceilalți și își evaluează propriile abilități.
Aceste persoane sunt obiective atunci când vine vorba despre identificarea propriilor calități și defecte. Le place să analizeze diverse idei și teorii și înțeleg motivațiile și sentimentele proprii.
Printre cele mai potrivite cariere pentru care poate opta o persoană cu un nivel ridicat de inteligență intrapersonală se numără: filosof, scriitor, teoretician, om de știință.

Citește și despre:
Muzica lui Mozart îl face pe bebe mai inteligent?
Cât de inteligent este bebelușul tău?
Exista o legatura intre somn si inteligenta copilului?
Descifreaza limbajul bebelusului tau! 
Stimulează inteligența copilului tău prin joc încă din primele luni de viață
Cu pasi de bebelus: Relatia mama – copil
Nou născutul știe multe lucruri și se va dezvolta corect dacă este stimulat continuu și variat

Inteligența naturalistă
Inteligența naturalistă este observată la persoanele care se simt în ton cu natura, care sunt interesate de mediu și de protejarea acestuia, de studiul altor specii. Despre aceste persoane se spune că sunt foarte sensibile și receptive la cele mai mici schimbări ale mediului.
Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență naturalistă sunt interesate de botanică, biologie și zoologie. Ele clasează și cataloghează cu ușurință informațiile, iubesc activități de tipul campingului, grădinăritului, plimbărilor prin natură și evită subiectele sau acțiunile care nu au nici o legătură cu mediul natural.
Opțiuni adecvate de carieră pentru aceste persoane sunt: biolog, grădinar, fermier.
CITEȘTE ȘI: 12 jocuri cu mingea afară și în casă | Distractiv și foarte sănătos la orice vârstă

Inteligența existențială
Inteligența existențială nu face parte din lista inițială a teoriei inteligențelor multiple a lui Gardner, ci a fost dezvoltată mai târziu. Inteligența existențială a fost descrisă ca abilitatea de a formula întrebări profunde despre viață și existență.
Persoanele cu acest tip de inteligență contemplează întrebările existențiale despre subiecte complexe ca sensul vieții sau modul în care acțiunile individuale pot servi unor scopuri înalte. Ele reușesc să anticipeze evoluția lucrurilor pe termen lung, manifestă un interes și o grijă puternice pentru cei din jur și au abilitatea de a privi situațiile dintr-o perspectivă exterioară.
Cariera potrivită pentru aceste persoane include următoarele opțiuni: filosof, teolog, consilier.

Este inteligența dobândită, sau înnăscută?
Există studii numeroase, a căror concluzie este unanimă: aproximativ 55% din inteligență este determinată genetic. Genetica stabilește care este limita superioară a inteligenței unei persoane, maximum de inteligență la care persoana respectivă poate aspira. Mediul în care se desfășoară dezvoltarea persoanei în cauză stabilește dacă aceasta va atinge acest nivel maxim, sau se va opri la un nivel inferior.
Factorii de mediu reprezintă 45% din inteligența personală. Factorii de mediu includ modul în care persoana respectivă a fost crescută de către părinți, cultura căreia îi aparține sau cercul de prieteni. Acești factori sunt deosebit de importanți în primii ani de viață.

Inteligența este sinonimă cu un număr redus de mutații genetice
Un studiu care a efectuat analiza genetică a unui eșantion reprezentativ de persoane a demonstrat că inteligența se asociază unui număr redus de mutații ale ADN-ului, mutații care ar afecta starea generală de sănătate a individului. Nu s-au identificat, până în prezent, genele sau mutațiile genetice care ar fi responsabile de un nivel superior de inteligență, ci doar variante care ar putea determina reducerea potențialului individual. CITEȘTE ȘI: Experiențe versus jucării. De ce are nevoie copilul pentru dezvoltarea inteligenței și a fi fericit

Mituri despre inteligență
Există o mulțime de mituri despre inteligență, care merită menționate:
Inteligența este o valoare fixă. Studiile demonstrează că nu e deloc adevărat, valoarea coeficientului de inteligență variind în funcție de eșantionul reprezentativ cu care se face comparația.
Inteligența este prestabilită. Studiile demonstrează că orice persoană își poate modifica abilitățile cognitive, în intervalul unor limite prestabilite, genetice.
Persoanele inteligente au dificultăți în interacțiunea socială. Studiile demonstrează că dezvoltarea socială și afectivă a copiilor nu are nici o legătură cu inteligența lor.
Un IQ mare este indispensabil pentru succesul în viață. Un IQ mediu are o valoare cuprinsă între 85 – 115. Doar 2% din populație are un IQ mai mare de 130. Persoanele cu un IQ mare manifestă abilități excepționale de gândire logică. Totuși, fiecare persoană este un cumul de trăsături, iar un individ cu un IQ mare, care nu este dispus să depună efort în direcția propriei dezvoltări, poate fi depășit de o persoană cu un IQ mediu, mai dispusă să muncească.
Inteligența crește de la o generație la alta. Această afirmație poartă denumirea de efectul Flynn și a fost demonstrată științific în anii 1980. Totuși, informațiile recente demonstrează că acest trend s-a oprit și, în unele domenii, s-a inversat. Rămâne de văzut care este cauza care a determinat acest fenomen.
CITEȘTE ȘI: Primul An al bebelușului pe săptămâni – Primele 52 de săptămâni de viață