Dr. Mihai Craiu: Aș face zilnic (de 2 ori pe zi cel puțin, la plecare și la venirea de afară) exerciții de spălat corect mâinile și, în final, aș vorbi de mască.

• Cum să-ți pregătești copilul pentru școala în pandemie
• Ce ar trebui făcut în școli
• Realitatea din școlile de stat
  
• Ce măsuri pot preveni infectarea
  

După părerea doctorului Mihai Craiu, medic primar pediatru, cu supraspecializare pneumologie pediatrică, fondatorul Spitalului Virtual pentru Copii, lipsa participării la orele de curs de la școală poate aduce prejudicii oricărui copil, atât din punct de vedere emoțional, cât și al stării generale de sănătate. Cu alte cuvinte, să-l ținem acasă iar putea face mult mai mult rău copilului, decât dacă s-ar infecta cu noul coronavirus. Există însă și excepții, situații în care copiii care ar trebui să înceapă școala/grădinița tot în mediul on-line.

Până în momentul de față, știm că principala cale de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 este transmiterea de la om la om prin picăturile de salivă, mai mici sau mai mari, în funcție de intensitatea vorbirii, dacă strănutăm ori tușim, de distanța dintre oameni, de concentrația lor în volumul de aer (cum ar fi în aglomerații).

„Vorbirea articulată (așa cum se presupune că va fi într-o oră normală, la școală) produce particule mari, cu dimensiuni de peste 10 microni. Imensa majoritate a acestor particule sunt reținute de orice fel de mască, pusă la gura unui elev. Chiar și cele artizanale sunt eficiente pentru a limita răspândirea către alții, de la un infectat asimptomatic. Strănutul, tusea, țipatul sau cântatul accentuează transmiterea unor particule mici, prin mecanismul de vibrație laringiană (oscilația corzilor vocale) și respectiv prin modul de expulzare bruscă a fluidului bronșic (din cele mai mici căi aeriene). Dar și aceste particule pot fi «barate» parțial de o mască, eventual de o vizieră de plastic. Dacă merg la școală copiii, aparent sănătoși, purtând orice fel de mască și dascălii ce au comorbidități purtând mască medicală și vizieră, atunci nu vor apărea noi focare COVID-19 odată cu începerea școlilor“, scrie dr. Mihai Craiu pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii.

Dr Mihai Craiu: „inceperea școlii va duce la creșterea circulației SARS-CoV-2 în comunitațile care nu aplică riguros mijlocele de protecție (cei 5 P despre care scriam), dar nu va pune în pericol semnificativ viața copiilor români care sunt altfel sănatoși acum. Trebuie să avem mare grijă de profesori și părinți (mai ales dacă au comorbidități) sau de bunici!”

Cum să-ți pregătești copilul pentru școală în pandemie

Am avut o discuție interesantă cu dr. Mihai Craiu despre acest subiect. Iată ce ne sfătuiește:

„Aș discuta despre microbi, în general. Că sunt dușmani mici, care nu se văd cu ochiul liber. Adică pot să vină în corpul nostru fără să îi vedem. Apoi aș spune copilului că virusul stă în nasul oamenilor infectați cu noul coronavirus, chiar dacă ei NU au semne de boală. Adică i-aș spune că trebuie să țină distanță de 1,5 metri de oricine. Ca să nu ajungă microbul la el/ea.

Aș vorbi despre mâini. Mâinile pot căra microbii de pe clanță, ușă, tabletă, tastatură, telefon etc la ochi, nas și gură. Adică aș vorbi de evitarea atingerii acestora și de importanța dezinfecției lor.

Aș face zilnic (de 2 ori pe zi cel puțin, la plecare și la venirea de afară) exerciții de spălat corect mâinile.

Și, în final, aș vorbi de mască. Poate fi inventată o poveste pentru copiii foarte mici. Sau făcută o comparație plastică pentru a-i ajuta să înțeleagă rolul măștii. Adică aș vorbi de salivă și aerosoli. I-aș arăta cum se aburește oglinda când respirăm pe ea. Ca să îi explic că aerul din căile noastre aeriene scoate ceva din corpul nostru. Aer și aerosoli. Iar în aceștia se ascund microbii răi. Cam așa…“

Ce ar trebui făcut în școli

Regulile care pot preveni îmbolnăvirea copiilor noștri cu noul coronavirus odată cu întoarcerea la școală sunt:

• purtarea măștilor medicale sau artizanale (făcute în casă) de către copii; a măștilor și a vizetelor de către cadrele didactice;
• spălarea corectă și des a mâinilor (ar trebui să se implementeze un orar al pauzelor, ca să nu se creeze îmbulzeală la toalete în pauze – așa cum recomanda Ministerul Sănătății în ghidul cu măsuri de protecție);
• dezinfectarea suprafețelor comune (clanțe, mânere, toalete, pupitre) cu produse alcoolizate;
• aerisirea cât mai des a sălilor de clasă, chiar de mai multe ori într-o oră;
• accesul interzis intrării în școală pentru copiii bolnavi, care au febră, simptome de boală respiratorie sau stare generală alterată.

Realitatea din școlile de stat

Situația 1. Învățământul de stat nu a fost prevăzut cu săli de clasă în care să se poată păstra distanța de care se vorbește acum – 1,5 metri. Nu are nici săli mici, însă acestea sunt pline-ochi de copii. Din simplul motiv că profesorii din învățământul de stat sunt plătiți în funcție de numărul de copii pe care îi au la clase. Peste 30 de copii sunt în clasele din școlile de stat. Distanțarea de care vorbim acum în contextul pandemiei, îi obligă să reducă la jumătate numărul copiilor prezenți la oră. Cum numărul profesorilor nu poate crește, pentru că nu există bani pentru salariul acestora, dar nici bani pentru ca acest profesor să predea de două ori aceeași lecție nu se găsesc, rezolvarea va veni tot din predarea concomitentă a lecției la clasă și în on-line. Probabil prin rotație, ca să treacă toată lumea pe la școală.

Situația 2. Decurge cumva din situația numărul 1 și se referă la triajul copiilor înainte de a intra în școală. O verificare făcută de un cadru medical (există în toate școlile?) care știe să observe simptomele acelea cu care niciun copil n-ar trebui primit în școală. Experiența spune însă cu totul altceva – anul trecut, asistenta și cadrele didactice din școala unde merge fiica mea au ascuns cu bună-știință cazurile de copii care se îmbolnăviseră de gripă A, pentru că nu erau dispuse să suspende cursurile, fiind obligate, în această situație, să recupereze în alte zile. Acum, e adevărat, lucrurile stau puțin altfel, în sensul că noul coronavirus dă reacții severe persoanelor vârstnice care au și comorbidități.

Situația 3. Cine se va ocupa de dezinfectarea suprafețelor comune, cu ce dezinfectant și de câte ori? Asta presupune ca acele persoane care se vor ocupa de dezinfectare să aibă timp (un orar bine stabilit) și produse cu care să dezinfecteze. Anii trecuți nu curgea nici apă prin școli, iar copiii foloseau produse de igienă (săpun, dezinfectant, hârtie igienică, șervețele) din ghiozdanul pe care îl cărau în spate în fiecare zi. Pentru mine n-ar fi o problemă să-i dau în continuare la ea aceste produse, la fel cum o să-i dau și mască, și vizieră – dar vor putea toți părinții? Cât de pregătiți vor veni la școală în acest context epidemic copiii ai căror părinți pleacă dimineața devreme la serviciu și ajung seara târziu?

Situația 4. Dacă decizi ca părinte că nu vrei să-ți trimiți copilul la școală sau la grădiniță din cauza unei afecțiuni medicale care îl situează într-o grupă de risc (obezitate, spre exemplu, sau astm) cum ar trebui procedat? Dr. Mihai Craiu este de părere că o afecțiune cum este astmul, dacă e controlată, adică cel mic se află în tratament și crizele sunt ținute sub control, nu există contraindicații, nici măcar pentru purtarea măștii medicale cât timp e la școală. Iată care sunt, în opinia dr. Mihai Craiu, acele comorbidități ale copiilor ori ale adulților de acasă, care impun continuarea școlii în mediul on-line: „imunodeficiențele, cancerele în tratament, transplantul de organ sau măduvă și medicația imunosupresoare cresc riscul de infectare. Cu orice agent patogen! Adică poți să faci boala mai ușor ca altcineva chiar dacă respecți aceleași reguli.“

Ce măsuri pot preveni infectarea

Reducerea numărului de copii. Știm că reducerea numărului de copii la clasă ar putea evita infectarea prin prisma concentrației mai mici de aerosoli purtători de virus în aerul respirat. Cu cât sunt mai puțini în sala de clasă, cu atât mai bine se va putea respecta și distanțarea de 1,5 metri între pupitrele lor și, evident, infectarea.

Purtarea măștii și/sau a vizierei. „Viziera nu oferă protecție suficientă nici purtătorului (în lipsa măștii adecvate) și nici anturajului. Aceasta ar trebui să fie o excepție de la regula acoperirii nasului și a gurii cu un material textil cu densitate adecvată (nu numai măștile medicale fac acest oficiu la școală)“, susține dr. Mihai Craiu. Deci masca e foarte importantă, iar doar viziera nu asigură protecția necesară.

Igiena corespunzătoare. Spălarea des a mâinilor și dezinfectarea lor, precum și a suprafețelor comune de care vorbeam mai sus – pupitre, clanțe, toalete etc.

Vaccinuri care ajută. L-am întrebat pe domnul dr. Mihai Craiu dacă există un vaccin care ar ajuta în prevenirea infectării copiilor și a adulților cu noul coronavirus. Iată răspunsul lui: „ajută vaccinul antigripal sau Prevenar13/Synflorix (adică un vaccin antipneumococic) la copiii școlari care nu au apucat să îl facă în schema națională de vaccinare. Eu m-am vaccinat antipneumococic la începutul pandemiei.“

CITEȘTE ȘI: Vaccinul antipneumococic (împotriva streptococului pneumoniae)

Ultimele reglementări pentru începerea școlilor în România sunt așteptate pe 10 septembrie. Vom reveni cu un update. Societatea civilă, adică părinții, și-ar dori să rămână la latitudinea lor dacă să-și ducă sau nu copiii la școală. Ar fi omenește. Pentru că dacă ar exista această posibilitate, unii dintre părinții cu care am vorbit ar opta pentru școală on-line până spre al doilea semestru.