Dermatita sau eczema atopică reprezintă cea mai comună afecțiune inflamatorie cronică a pielii, ce debutează predominant în copilărie. Această afecțiune a pielii are o prevalență în creștere și, de asemenea, o ușoară predominanță pentru sexul masculin.
În ultimii ani, numărul persoanelor atopice a crescut, printre cele mai incriminate cauze fiind poluarea atmosferică și expunerea la alergeni, creșterea agresiunilor asupra pielii (prin detergenți, săpunuri), aditivii nutriționali chimici și introducerea de alimente noi (precum fructe exotice, arahide). Mai mult decât atât, diversificarea precoce a alimentației pare să crească frecvența dermatitei atopice, iar consumul de ouă, lapte, alune, soia, pește și grâu acutizează dermatita atopică la sugari și copii, dar nu și la adulți.
Patogeneza dermatitei atopice poate fi împărțită în 3 mari categorii: o disfuncție a barierei epidermice (mai precis se reduce producția de filagrina, scade nivelul de ceramide și crește pierderea hidrică transepidermică), un factor imunologic și o predispoziție genetică (deoarece dermatita atopică este asociată frecvent cu antecedente familiale – 60% din părinții cu dermatită atopică au copii cu această afecțiune, rinită alergică sau astm).
Cum se manifestă dermatita atopică la copii
În cazul sugarilor, dermatita atopică debutează în jurul vârstei de 3-6 luni, cu leziuni eczemoase, de culoare roșu-aprins, margini difuze, cu suprafața acoperită de vezicule, eroziuni și cruste. Se localizează pe zonele convexe ale feței (frunte, obraji, menton), respectând nasul și regiunea periorală. Pe extremități și trunchi, plăcile pot avea aspect de eczemă numulară, iar pe scalp pot prezenta scuame gălbui, grase. Pruritul (mâncărimile) este constant.
În cazul copiilor de peste 2 ani, dermatita atopică apare de novo sau continuă forma precedentă. Se localizează pe zonele de flexie (plica cotului, fosa poplitee), prezintă placarde cu tendință la lichenificare, prurit, excoriații și risc/ semne de suprainfecție. Apar acutizări sezoniere, în special toamna și iarna, xeroza cutantă fiind ameliorată pe timpul verii.
Dermatita atopică la copii. Diagnostic și tratament
Diagnosticul este în principal clinic, pe baza aspectului leziunilor, istoricului personal și familial, precum și a duratei de evoluție. Tratamentul corect este ales împreună cu medicul dermatolog și adaptat în funcție de severitatea bolii.
În funcție de gravitatea dermatitei atopice și de durata de evoluție se poate opta pentru un tratament topic sau sistemic. Tratamentul topic constă în emoliente, corticosteroizi locali sau inhibitori de calcineurina topici (în cazuri selectate). Dacă tratamentul local nu este suficient, se poate ajunge la terapia cu corticosteroizi sistemici sau chiar imunosupresoare, fototerapie ori dupilumab în cazurile severe. Pruritul poate fi controlat prin antihistaminice orale.
CITEȘTE ȘI: Pielea cu dermatită atopică la bebeluși și copii | Diagnostic și tratament corect | INTERVIU
Ce măsuri de îngrijire pot adopta părinții acasă
Unul dintre cele mai importante sfaturi pe care părinții trebuie să le urmeze este potrivirea apei la baie/duș. Astfel, în cazul copiilor cu dermatită atopică, băile trebuie să fie realizate cu apă călduță (nu fierbinte) și să aibă o durată de maxim 5-10 minute. De asemenea, trebuie utilizat un săpun/gel de duș neiritant și, la finalul băii trebuie aplicat un emolient (dacă în rutina de tratament intră și un corticosteroid local se va aplica mai întâi acesta și mai apoi emolientul).
În afară de băile cu hipoclorit de sodium (soluție 6% ce scade inflamația și colonizarea cu stafilococ auriu din piele) nu sunt studii ce susțin beneficiul utilizării uleiurilor de baie sau altor substanțe (plante, săruri, apă de izvor etc). Alte măsuri utile pot fi:
• evitarea expunerii la vânt, căldură excesivă și vânt
• evitarea îmbrăcrămintei din lână sau materiale sintetice
• utilizarea zilnică de emoliente (etapă esențială în îngrijire deoarece reduce xeroza, pruritul, eritemul, fisurile și lichenificarea, scăzând astfel necesarul de medicație antiinflamatoare pentru controlul bolii)
• psihoterapia (importantă în cazurile de dermatită atopică severă)
CITEȘTE ȘI: Rutina corectă de îngrijire a bebelușului: băița, zona scutecului, năsucul, ochișorii, gurița, unghiuțele, urechiușele
Ce complicații poate produce dermatita atopică
Dermatita atopică poate afecta calitatea vieții și determina nesiguranță, agresivitate, tulburări de somn, tulburare de atenție până la depresie și fobie socială. Pacienții necesită îndrumare legat de alegerea unei profesii/hobby ce nu implică efort fizic intens, stres, mediu cu iritanți sau încărcătură alergică.
De asemenea, pacienții trebuie să fie extrem de atenți la infecții. Sistemul de apărare al pielii este afectat la persoanele atopice astfel că suprainfecțiile bacteriene sau virale (eczema herpeticum) sunt mai des întâlnite.
Nu în ultimul rând, este necesară o atenție sporită la dezvoltarea staturo-ponderală, ori prin regimuri alimentare restrictive ori prin corticoterapie prelungită.
Articol redactat de dr. Iulia Bușilă, medic specialist dermatovenerolog în cadrul Clinicii Dr. Leventer Centre
