Conjunctivita este o afectiune extrem de contagioasa, care se transmite cu mare usurinta, iar copiii sunt in mod deosebit expusi, avand in vedere faptul ca mereu pun manutele murdare la ochi. Afla tot ceea ce trebuie sa stii despre cauzele si tratamentul conjunctivitei la copii!
Conjunctivita este o inflamatie a conjunctivei, membrana transparenta care inveleste si protejeaza partea alba a ochiului si fata interioara a pleoapelor. Multi parinti intra in panica atunci cand observa ca micutul lor are conjunctivita, pentru ca aspectul ochilor este foarte modificat, iar simptomele sunt adesea extrem de deranjante. Totusi, conjunctivita este destul de des intalnita si de obicei se vindeca complet.
Este esential daca banuiesti ca micutul tau are conjunctivita, sa apelezi la un consult de specialitate. Avand in vedere ca zona ochilor este atat de sensibila, doar medicul specialist oftalmolog iti poate recomanda tratamentul potrivit.
Care sunt cauzele conjunctivitei?
Exista un numar foarte mare de virusuri si bacterii care pot cauza conjunctivita. Cele mai multe dintre ele sunt responsabile si pentru infectii ale tractului respirator, ale gatului si urechilor. O situatie particulara de conjunctivita infectioasa este cea cauzata de bacteriile care produc si doua dintre cele mai cunoscute boli cu transmitere sexuala, chlamidioza si gonoreea.
O alta cauza posibila a conjunctivitei este reprezentata de alergii. E putin probabil ca un copil care nu are nici o alta alergie sa dezvolte brusc conjunctivita alergica. Uneori, o substanta chimica poate irita ochii: fum, vapori (cei care se degaja de exemplu atunci cand folosesti produse de curatenie), apa clorinata din piscina, sapunul sau samponul ajunse accidental in ochi.
Conjunctivita la nou-nascuti
Nou-nascutii reprezinta un caz particular atunci cand vine vorba despre conjunctivita. In timpul nasterii vaginale, daca mama este infectata cu o boala cu transmitere sexuala ii poate transmite bebelusului infectia. De aceea, este o practica obisnuita ca medicul sa ii aplice nou-nascutului o crema cu antibiotic imediat dupa nastere.
Conjunctivita la bebelusi
In afara cauzelor mentionate mai sus, la bebelusi conjunctivita se poate datora si existentei unui duct lacrimal blocat. Aproximativ 20% dintre bebelusi se nasc cu canalul lacrimal infundat, ceea ce afecteaza circulatia normala a lacrimilor si poate sta la baza unor simptome asemanatoare conjunctivitei, si anume o secretie alba sau galbuie.
Care sunt simptomele conjunctivitei?
Deoarece exista mai multe tipuri de conjunctivita, si simptomele pot fi destul de variabile de la un copil la altul. Cel mai frecvent simptom este un disconfort in zona ochilor: usturime, mancarime, senzatie de arsura sau de corp strain. Ochii si pleoapele apar rosii si iritate si uneori exista si o secretie purulenta care efectiv lipeste pleoapele copilului in timpul somnului. La unii copii pleoapele se pot umfla, in timp ce altii devin sensibili la lumina.
Cum se trateaza conjunctivita?
Tratamentul conjunctivitei difera mult in functie de cauza care a declansat-o.
Conjunctivita virala trece de la sine in cel mult o saptamana. Este important ca ochii sa fie pastrati curati. Pentru aceasta, este indicat sa folosesti comprese sterile, una diferita pentru fiecare ochi. Compresele cu apa calduta pot ameliora senzatia de disconfort, atata timp cat copilul le accepta.
O conjunctivita bacteriana va fi tratata cu un unguent sau un colir cu antibiotice, timp de 7-10 zile. Medicul iti va arata exact cum sa aplici corect tratamentul. Este insa esential sa tii minte ca ochii trebuie mereu curatati cu apa sau cu ser fiziologic inainte de aplicarea tratamentului, pentru indepartarea eventualelor secretii. De asemenea, excesul de medicament trebuie curatat din zona ochilor. Spalarea mainilor cu apa si sapun este obligatorie inaintea si dupa aplicarea tratamentului.
Conjunctivita alergica poate fi mai dificil de tratat, caci presupune identificarea corecta a alergenului si indepartarea acestuia. Uneori acest lucru este simplu, de exemplu, daca problema a debutat imediat dupa ce ai adus o pisica acasa. Alteori, alergenul poate ramane necunoscut pentru mult timp.
Cum se previne conjunctivita?
Conjunctivita este dificil de prevenit. Este extrem de contagioasa, iar copiii, mai ales cei mici, nu reusesc sa respecte unele reguli de igiena, cum ar fi sa se spele pe maini de cate ori pun mana la ochi, sa nu frece cu mana ambii ochi daca doar unul este infectat.
In cazul in care un membru al familiei are conjunctivita, cateva reguli de igiena pot preveni raspandirea bolii. Este esentiala spalarea temeinica a mainilor cu apa si sapun ori de cate ori se face toaleta sau tratamentul ochilor. Prosoapele se vor folosi individual si se vor spala des. Asternutul si fata de perna se schimba frecvent si se spala la temperatura inalta, sau se calca.
Ochii se curata pe rand, intai cel sanatos daca este cazul, apoi cel afectat. Indiferent daca unul sau ambii ochi sunt afectati, este esential ca fiecare sa fie curatat cu cate o compresa sterila si sa nu fie folosita aceeasi compresa la ambii ochi. De asemenea, este contraidicat sa folosesti vata, aceasta se lipeste de secretii, se lipeste de gene, se desprind din ea fibre subtiri care deranjeaza si mai mult ochiul deja iritat.
Ce sa NU faci atunci cand copilul tau are conjunctivita:
- Nu pune in ochiii bebelusului lapte matern
- Nu folosi ceaiuri pentru tratamentul local, traditionalul ceai de musetel este chiar periculos pentru ochi!
- Nu folosi medicamente „dupa ureche” sau la recomandarea altcuiva decat a medicului. Pot face mai mult rau decat bine!
- Nu duce copilul in colectivitate sau la locul de joaca. Ii va fi greu sa se concentreze si sa fie atent si ii va molipsi si pe alti copii. In plus, nu se poate asigura o igiena corespunzatoare si atat de necesara!
- Nu intrerupe tratamentul mai devreme decat ti-a indicat medicul, chiar daca simptomele par sa fi disparut complet. Conjunctivita poate reveni.
Copilul tau a avut vreodata conjunctivita? Ce ai facut, in afara tratamentului medicamentos, pentru a-i grabi vindecarea?
CITEȘTE ȘI: 3 Greșeli ale mamelor în îngrijirea bebelușului care îi pot face rău – Ce ne recomandă pediatrul
