Ultimele măsuri sociale luate de Guvernul României ne-au cam speriat pe mulți dintre noi. Chiar și pe cei care încă mai trimiteau glume pe mediile de socializare despre virusul care face ravagii la nivel mondial. Ca să înțelegem mai bine mecanismele sociale care se impun în astfel de cazuri, mai ales că noi, românii, nici nu avem experiența unor astfel de situații, ar trebui să citim și să încercăm să înțelegem articolul de mai jos, care este o traducere a celor mai frecvente întrebări despre COVID-19, la care a răspuns un expert în manipulare on-line, dezinformare și analize matematice în transmiterea bolilor, Dave Troy, pe site-ul medium.com. Site-ul este, de fapt, o platformă de blogging, iar articolele publicate aici sunt create de oameni care își împărtășesc propria experiență, reușind să ofere astfel un conținut de calitate, lăsând la latitudinea cititorului pe cine să urmărească.
Î: De ce sunt oamenii mai speriați de acest virus decât de cel de gripă?
R: O persoană infectată cu virusul gripei de sezon poate îmbolnăvi alte 1,3 persoane. În privința virusului SARS-CoV-2 (denumirea virusului care provoacă COVID-19), se estimează că infectează de aproximativ trei ori mai mulți oameni (undeva de la 2 la 4 persoane). Acest număr poartă denumirea de „factor de reproducere“ sau R0 (r zero). Acest termen matematic arată cât este de contagioasă o boală infecțioasă. Pe măsură ce o infecție se răspândește la alți oameni, spunem că ea se reproduce.
Spre exemplu: varicela a fost eradicată când avea un R0 de 3,5-6, fiind nevoie de imunizarea a 8 din 10 persoane; tusea convulsivă are un R0 mult mai mare: 15-17. Tuberculoza netratată, R0 = 10, în timp ce gripa de sezon are un R0 de obicei mai mic de 2.
Determinarea factorului de reproducere ne ajută să stabilim cum se răspândește un virus emergent în populație și ce proporție din populația afectată trebuie imunizată prin vaccinare pentru a eradica răspândirea bolii. În general, cu cât valoarea R0 este mai mare, cu atât mai greu este de controlat epidemia. Mai ales că poate copleși un sistem medical și așa împovărat.
Î: De ce ar trebui să-mi fie teamă dacă mă îmbolnăvesc? Nu pare să fie prea agresiv…
R: Este adevărat că pentru persoanele sănătoase, sub 50 de ani, această boală nu este letală – rata mortalității fiind destul de mică, dar trebuie să știi că și așa este de 20 de ori mai mare decât gripa. Boala devine mai îngrijorătoare pentru persoanele în vârstă. Conform statisticelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se estimează o rată medie a mortalității de 3,4%, ceea ce reprezintă un procent de 100 de ori mai mare decât în cazul gripei de sezon, cu precizarea că acest virus este mult mai ușor transmisibil, fără a avea niciun simptom poți transmite boala altor persoane sănătoase cu care intri în contact, iar numărul mare de cazuri poate aduce în colaps orice sistem medical.
Î: Dacă e foarte contagios, dar simptomele nu sunt alarmante și nici cauzatoare de moarte la cea mai mare parte a populației, de ce ar trebui să-mi schimb rutina și să stau în izolare la domiciliu, carantină, ori să renunț la activitățile pe care le fac în mod obișnuit?
R: Pentru a nu fi tu acea persoană care să consume niște resurse medicale de care ar putea beneficia o persoană care are nevoie mai mult decât ai tu. Aceasta se numește etică medicală. Scopul pentru care se cer aceste sacrificii este pentru ca să se poată reduce cât mai mult răspândirea, astfel încât resursele de sănătate (de la medicii care pun diagnostice, la tratamente, la aparatele de ventilație artificială și concentratoare de oxigen) să rămână disponibile persoanelor care chiar au nevoie de ele. Un sistem de sănătate se poate declara depășit, atunci când nu mai face față numărului mare de îmbolnăviri. Dacă putem încetini răspândirea virusului, câștigăm mai mult timp pentru a reacționa și pentru a ne pregăti. O răspândire mai lentă va salva, astfel, mai multe vieți. Experții din domeniul asistenței medicale numesc acest lucru „aplatizarea curbei“ și este, deocamdată, singura noastră strategie pentru atenuarea acestei situații.
Î: SARS (sindromul respirator acut sever – China, 2002), MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu – Arabia Saudită, 2012) sau H1N1 (gripa porcină, Mexic, aprilie 2009) nu au fost mult mai letale? De ce ne temem de acest virus mai mult?
R: Problema principală nu o ridică letalitatea unui virus, ci impactul pe care îl are asupra populației. În timp ce bolile amintite au fost mai letale, combinația dintre factorul de reproducere, receptivitatea în populație (sensibilitatea la îmbolnăvire) și imunitate le face mai ușor de gestionat. SARS-CoV-2 (virusul care provoacă COVID-19) este absolut nou pentru oameni, astfel încât nimeni nu este imun la acest virus. An de an, oamenii devin mai imuni la gripă tocmai datorită expunerii la variante anterioare ale virusului gripal și datorită vaccinurilor. Pentru SARS-CoV-2 nu există încă un vaccin. Apoi, ca vaccinul să fie disponibil la scară largă, un vaccin are nevoie de timp după ce este creat pentru a fi testat. Între timp, toată lumea este vulnerabilă, de aceea ne așteptăm ca un număr extrem de mare de oameni să fie afectați.
Î: Câți oameni vor fi afectați? Este chiar atât de grav?
R: Da, este grav, într-adevăr. Deoarece nu se cunosc în detaliu modalitățile prin care se transmite și factorul de reproducere este atât de mare este posibil și, de asemenea, probabil, ca 20 până la 70% din populația globului să fie afectată. Adică undeva între 1,5 miliarde și 5 miliarde de oameni! Cu o rată a mortalității estimată la aproximativ 2%, adică 30 până la 100 de milioane de decese la nivel global. În SUA, spre exemplu, ne putem aștepta ca 66-231 de milioane de oameni să contacteze boala, cu 1,2 până la 4,6 milioane de morți, poate chiar mai mulți. Desigur, vorbim de estimări; nu cunoaștem încă o rată a mortalității, dar OMS estimează că s-ar putea ajunge la 3,4%. Dar rata mortalității nu este atât de importantă cum este, de exemplu, imposibilitatea sistemului nostru medical de a face față numărului mare de îmbolnăviri. Pentru toate acestea se întâmplă foarte repede. Da, mulți oameni vor muri. Nu știm câți încă. Putem limita, însă, numărul acestora, dacă luăm măsuri corecte de izolare, din timp. Asta poate salva vieți!
Î: Cât de repede se transmite noul coronavirus?
R: Nu știm nici acest lucru, dar numărul cazurilor de îmbolnăvire confirmate par să se dubleze la fiecare câteva zile. Asta însemnă că, fără intervenții majore, acest virus va afecta o mare parte din populația lumii în câteva săptămâni sau luni. 1,5 până la 5 miliarde de oameni ar putea contacta virusul. Nu știm cum reacționează virusul la temperatura sau umiditatea din mediu.
Î: Vara nu va minimaliza transmiterea acestui virus, așa cum se întâmplă cu virusurile de gripă?
R: Nu știm încă dacă va fi așa; există unele motive pentru care se crede că acest virus își va încetini răspândirea la temperaturi mai ridicate. Cu toate acestea, are un factor de reproducere ridicat, o perioadă mare de incubație, de aproximativ 14 zile (când omul poate transmite fără să știe că are boala) și nu este același lucru cu gripa. Țări situate în zone mai calde, precum Singapore, au cazuri în acest moment; se urmărește evoluția virusului și în aceste țări. Oamenii pot fi purtători, fără să prezinte simptome. Deși infectarea de pe suprafețe este posibilă (virusul pare să supraviețuiască timp de câteva zile pe suprafețe), iar temperatura mediului l-ar putea distruge, nu știm dacă temperatura va influența și transmiterea de la om la om. Așadar, poate persista și pe timpul verii, la temperaturi mai ridica, la fel cum și-ar putea schimba prevalența în emisfera sudică, unde este mai rece. Iar din toamnă, ar putea răbufni în locul de unde a plecat, afectând din nou oamenii, dacă vor mai rămâne persoane care să reacționeze la acest virus, dacă există posibilitatea ca oamenii să se reinfecteze sau dacă, între timp, virusul nu va produce mutații. Nu te aștepta ca acest lucru să se termine până în septembrie.
Î: Când va fi disponibil un vaccin? Nu putem stopa această transmitere a virusului?
R: Vaccinurile sunt în curs de dezvoltare, dar scoaterea pe piață a unui vaccin funcțional și testat va dura. Chiar dacă unele echipe de cercetători au declarat că au găsit vaccinul (martie 2020), va mai dura ceva timp până când acesta va fi perfecționat, testat, fabricat, comercializat. Producerea unui vaccin suficient ca să ajungă la miliarde de oameni nu este o sarcină ușor de îndeplinit, va dura timp, capital și coordonare cu guvernele lumii. Estimăm că un vaccin va fi disponibil, cel mai curând, în primul trimestru al anului 2021.
Î: Ce ar trebui să fac pentru a mă proteja? Ar trebui să achiziționăm o cantitate mai mare de produse dezinfectante?
R: Cea mai bună apărare este spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun și neatingerea feței – nas, ochi și alte organe din țesuturi mucoase. În timp ce produsele dezinfectante cu un procent ridicat de alcool sunt bune, săpunul și apa rămân cele mai eficiente. Moleculele de săpun au un capăt gras, care penetrează membrana lipidă a virusului, și un capăt hidrofil (iubitor de apă), care se lipește de moleculele de apă și îl înlătură prin spălare. Dezinfectantul de mâini poate neutraliza virusul, dar îl lasă pe mâini. Apa și săpunul îl înlătură.
Î: China și Coreea au dovedit că răspândirea virusului a putu fi încetinită, chiar oprită. Nu putem face și noi același lucru?
R: Atât guvernele chineze, cât și cele coreene au întreprins acțiuni extrem de decisive pentru a minimiza răspândirea acestei boli. Guvernul chinez este un regim autoritar care a avut forța legală de a impune un blocaj de câteva săptămâni. Guvernelor din SUA și Europa nu le va fi atât de ușor, dar probabil vom observa tot mai multe acțiuni privind închiderea școlilor, anularea evenimentelor, restricțiile de mișcare și alte măsuri de distanțare socială. Italia tocmai a declanșat blocarea a aproximativ 16 milioane de oameni timp de o lună. Nicholas Christakis, un expert care a cercetat gripa din 1918, sugerează că, cu cât vom face acest lucru, cu atât mai multe vieți vor fi cruțate.
Î: Când vor reveni lucrurile la normal?
R: Nu știm. Se așteaptă ca lunile următoare – martie, aprilie, mai și iunie 2020 – să fie puternic perturbate. Ar putea exista și niște perioade mai liniștite, în anumite părți ale lumii, odată cu instalarea temperaturilor mai calde. Dar, având în vedere că un vaccin va fi disponibil abia în 2021, trebuie să ne așteptăm la anumite restricționări ale activităților noastre curente. Estimările privitoare la această situație se vor actualiza lună de lună. Însă nu vă așteptați ca totul să revină la normal după un calendar previzibil. Ar putea să existe o nouă explozie de îmbolnăviri în toamnă.
Î: Panica pare să fie mai mare decât boala în sine. Ar trebui să ne îngrijoreze și acesta lucru? De ce s-a creat această panică?
R: Așa este, panica, îngrijorarea și frica au crescut la cote alarmante și nu nu ajută deloc acest lucru. Ar trebui să fim realiști și pregătiți și ar trebui să avem un cadru rațional pentru a ne gândi la răspunsul nostru la acest lucru, cu transparență deplină din partea guvernului. Bine ar fi să ne liniștim și să înțelegem matematica din spatele acestui lucru și să luăm măsurile rezonabile pentru a reduce riscul pentru populațiile noastre. Asigurați-vă că aveți la îndemână provizii de mâncare pentru 2–3 săptămâni, dar și medicamentele necesare. Nu faceți provizii de lucruri inutile.
Î: De ce s-au anulat conferințele, întâlnire, evenimentele sociale?
R: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (CDC) a sugerat că măsurile de distanțare socială și limitarea călătoriilor neesențiale pot contribui la diminuarea răspândirii bolii. Ar trebui să luați în considerare faptul că reducerea expunerii la grupuri mari este cel mai responsabil lucru social. Și, dacă sunteți obligați să călătoriți, puteți lua în considerare ca transport mașina proprie, în detrimentul unui zbor cu avionul sau al unui tren.
Surse:
Există multe alte surse de încredere unde puteți obține răspunsuri mai cuprinzătoare și mai detaliate din punct de vedere științific. Iată, mai jos, o listă a linkurilor:
Evolutia epidemiei de coronavirus: https://www.worldometers.info/coronavirus/
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor – https://www.cdc.gov/
Organizația Mondială a Sănătății – https://www.who.int/
Sursa imagine: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Symptoms_of_coronavirus_disease_2019_2.0.svg
