Ruperea prematura a membranelor este o urgenta medicala. Ce reprezinta, care sunt factorii de risc, cum se diagnosticheaza si care este protocolul terapeutic care se aplica imediat, poti afla din articolul urmator.
Ruperea membranelor – Ce reprezinta?
Ruperea membranelor mai frecvent cunoscuta ca “ruperea apei”, reprezinta ruperea sacului amniotic si pierderea lichidului amniotic. Atunci cand aceasta se intampla inainte de 37 de saptamani de sarcina, se considera ca ruperea membranelor este prematura. Factorii de risc care favorizeaza ruperea prematura a membranelor pot fi materni sau fetali.
Ruperea prematura a membranelor se produce in cazul unor infectii uterine grave, in cazul unor anomalii fetale genetice, al prolapsului cordonului ombilical, dar cercetatorii considera ca el este favorizat si de stilul de viata al mamei.
Astfel, incidenta ruperii premature a membranelor este mai mare la femeile mai tinere de 16 ani sau la cele peste 35 de ani, la femeile fumatoare, consumatoare de alcool sau droguri, cu o alimentatie necorespunzatoare, cu grave carente vitamino-minerale sau cu boli cronice grave si netratate.
Cat de des apare ruperea prematura a membranelor?
Din fericire, studiile arata ca ruperea prematura a membranelor se produce in doar 3% din totalul sarcinilor. In plus, marea majoritate a cazurilor apar dupa saptamana 28 de sarcina, cand se considera ca bebelusul are sanse reale de supravietuire cu ajutor medical specializat.
Totusi, trebuie tinut cont de faptul ca prematuritatea este cauza a pana la 40% din decesele din sectiile de neonatologie, astfel ca fiecare zi petrecuta in plus in uter poate face diferenta.
Atunci cand ruperea prematura a membranelor se produce inainte de saptamana 28 de sarcina, sansele de supravietuire ale bebelusului sunt minime, iar accidentul se datoreaza de obicei unor probleme de sanatate materna sau fetala grave.
Cum se diagnosticheaza ruperea prematura a membranelor?
In filme, atunci cand „se rupe apa”, tot lichidul din sacul amniotic se scurge in cateva secunde. Ei bine, asta nu este decat una dintre variantele posibile si este mai des legata de declansarea nasterii naturale decat de ruperea prematura a membranelor.
Cele mai multe dintre femeile care se prezinta la medic cu suspiciunea ca pierd lichid amniotic observa o scurgere lichida, mai abundenta decat secretia vaginala normala din timpul sarcinii.
De cele mai multe ori, aceasta scurgere devine evidenta atunci cand gravida sta intinsa, deoarece in pozitie verticala, diversele parti ale corpului bebelusului actioneaza ca un veritabil „dop” care blocheaza pierderea de lichid.
Pentru ca in ultima perioada a sarcinii se intampla destul de des ca secretia vaginala normala sa fie deosebit de abundenta,iar accidentele legate de incontinenta urinara si de zbantuiala bebelusului pe vezica urinara sa fie comune, este important ca viitoarea mama – si ulterior medicul – sa determine daca este intr-adevar vorba de o pierdere de lichid amniotic sau daca exista o alta cauza.
Astfel, lichidul amniotic este un lichid limpede, clar, incolor, cu continut ridicat de glucide si cu miros dulceag, in timp ce urina este colorata si are miros intepator, mai ales dupa cateva minute de la eliminare. Prin urmare, este posibil sa incerci sa faci singura diferenta intre cele doua.
Daca exista orice urma de indoiala, este important sa te prezinti de urgenta la cabinetul medicului care iti urmareste sarcina sau la camera de garda a spitalului de obstetrica-ginecologie.
Ruperea prematura a membranelor te pune in pericol si pe tine, ca mama, si pe bebelusul tau, de aceea interventia medicala prompta este esentiala.
In cazul in care banuiesti ca pierzi lichid amniotic, medicul iti va face un control vaginal folosind speculumul vaginal mai degraba decat tuseul vaginal digital. Este posibil ca medicul sa te roage sa tusesti sau sa exercite el insusi presiune asupra uterului, pentru a vedea daca din orificiul colului uterin se scurge lichid amniotic.
Daca diagnosticul banuit este pozitiv, se va proceda la masurarea pH-ului lichidului si la efectuarea unui examen microscopic rapid.
Desi este o afectiune care necesita spitalizare de urgenta si instituirea rapida a unui tratament, nu te speria.
Medicul va discuta cu tine optiunile de tratament si de prelungire a sarcinii, iti va explica beneficiile si riscurile. In cele mai multe cazuri, nasterea poate fi amanata, si desi este rar intalnita, exista cazuri in care s-a produs chiar refacerea spontana a membranelor!
Citeste mai departe despre ruperea prematura a membranelor!
Cum se trateaza ruperea prematura a membranelor?
Cel mai mare pericol al ruperii premature a membranelor este riscul de infectie. Lichidul amniotic este un mediu ideal de cultura, iar bebelusul nu mai este protejat de invelitorile care tineau la distanta diversii microbi care pot patrunde dinspre vagin.
De aceea, primul pas al protocolului terapeutic este instaurarea tratamentului cu antibiotic. Desi credinta generala este ca in sarcina este contraindicat tratamentul cu antibiotice, exista si clase de substante care sunt sigure atat pentru mama cat si pentru bebelus.
Daca ruperea membranelor s-a produs inainte de saptamana 34 de sarcina, este probabil sa iti fie administrate doua injectii cu Dexamethasone.
Acesta este un corticosteroid care contribuie la maturizarea plamanilor bebelusului si care reduce riscul hemoragiilor intracerebrale, ambele probleme frecvente la prematuri, si il pregateste pentru cazul unei nasteri premature, dandu-i sanse suplimentare si reducand complicatiile.
Urmatoarea grija este aceea de a prelungi durata sarcinii, pentru ca, dupa cum am spus deja, fiecare zi in plus petrecuta in uter conteaza si poate insemna diferenta intre o viata normala, probleme minore si imposibilitatea de a supravietui.
In mod normal, la maxim 48 de ore de la ruperea membranelor, uterul incepe sa se contracte, marcand debutul travaliului. Medicamentele administrate de medici pot intarzia instalarea contractiilor uterine, amanand debutul travaliului pana ce se considera ca bebelusul este destul de pregatit incat sa supravietuiasca, cu ajutor medical.
Daca ruperea prematura a membranelor se produce dupa saptamana 34 de sarcina, statisticile demonstreaza ca este preferabil ca nasterea sa nu mai fie amanata.
Rata de supravietuire a bebelusilor nascuti dupa saptamana 34 de sarcina este foarte buna, complicatiile legate de prematuritate sunt practic inexistente, in schimb riscul de dezvoltare a unor infectii intrauterine cu afectare materna si fetala severa este mare.
Asadar, in cazul ruperii premature a membranelor, „tinta” care trebuie atinsa este reprezentata de saptamana 34 de sarcina.
Cu ajutor medical instituit repede, ruperea prematura a membranelor, desi reprezinta o urgenta medicala, poate fi depasita cu succes, in asa fel incat sa tii in brate un bebelus sanatos.
