Iti doresti si tu sa fii o mama perfecta! Insa acest lucru nu numai ca nu este posibil, dar el nu este nici macar in avantajul copilului tau. Cum greselile sunt omenesti, si numai „cine nu munceste nu greseste”, probabil ca vei face si tu diverse greseli in „postul” tau de mamica. Exista insa cateva calitati care fac diferenta intre mame bune si cele mai bune mame.
Cum sa devii cea mai buna mama? Cu efort, dragoste si perseverenta! Iata care sunt calitatile care le caracterizeaza pe cele mai bune mame.
Iata care sunt principalele calitati ale unei mame asa cum merita copilul tau!
Toleranta. O mama foarte buna este toleranta: cu sine, cu familia sa si desigur cu copiii sai. Toleranta te face sa accepti ca suntem diferiti, ca facem alegeri de viata diferite, si asta nu ne face mai presus sau mai prejos de alte mame.
Rabdarea. Rabdarea unei femei este pusa la grea incercare odata ce a devenit mama. Oricat de mult iubesti mogaldeata de la tine din brate, exista momente firesti de exasperare cand nu reusesti sa mai intelegi de ce plange, ce nevoie nesatisfacuta mai poate avea, de ce se incapataneaza sa iti verse cerealele pe covorul din sufragerie, cat timp va mai gasi „de ce”-uri absurde cu care sa iti impuie capul si asa mai departe.
Insa cresterea frumoasa a unui copil este imposibila fara o rabdare infinita, asadar iti recomandam sa respiri adanc si sa mergi mai departe!
Empatia. Degeaba ii oferi copilului tau cea mai naturala mancare, cele mai delicate scutece sau cele mai scumpe jucarii, daca nu reusesti sa te pui putin in papucii lui, atunci cand pare de-a dreptul insuportabil, nervos si plangacios.
Empatia te ajuta sa intelegi cate ceva din cum este sa ai doar cateva luni, sau un an, sau trei, despre cat e de greu sa nu iti poti controla sentimentele puternice care te incearca, iar tu nu stii ce se intampla, despre cat e de frustrant ca altii sa ia mereu decizii in locul tau, iar tu sa nu te poti exprima eficient prin limbajul verbal, care pare a fi singurul pe care il inteleg adultii.
Toate acestea sunt probleme zilnice cu care se confrunta copilul tau, iar empatia te va ajuta sa il intelegi si sa nu te superi pe el atunci cand nu isi mai poate stapani nervii sau frustrarea. Tot empatia te va ajuta sa intelegi de ce copilul tau loveste alti copii, de ce refuza mancarea pregatita cu atata grija, de ce refuza sa imparta jucariile sau are orice alt gen de asemenea comportamente care la prima vedere ar fi etichetate, de catre parinti mai putin empatici, drept „rautate” sau „obraznicie”.
Dorinta de informare. Cele mai bune mame sunt cele informate, din surse de incredere si cu informatii recente. Ele nu apeleaza la parerea matusii, experienta bunicii, tratamentele oferite de vecina si asa mai departe, ci au incredere in instinctul lor, in sfaturile unui medic pediatru modern si in informatiile provenite din surse serioase.
Diversificarea la 3 luni, ceiutul indulcit cu zahar si caciulita nu mai sunt de mult timp de actualitate, dupa cum nici „nu il tine in brate ca se invata asa”, „da-i una la pampers sa invete sa asculte” sau alte sfaturi din aceeasi categorie nu mai trebuie ascultate si puse in practica NICIODATA.
Obiectivitate. Pentru fiecare mama, puiul ei este perfect. Este normal, asa suntem programate genetic noi, fiintele umane. Daca insa reusesti sa iti pastrezi putina obiectivitate, vei reusi sa identifici orice mica problema cu care v-ati putea confrunta. Identificand-o, vei putea apela la ajutor specializat cat mai devreme, iar eventualele probleme se vor rezolva mai repede si cu mai putin efort.
Fie ca e vorba de fren lingual sau labial, de o intarziere motorie, de vorbire sau de orice alt obstacol, identificarea precoce este cel mai bun prim pas catre rezolvarea lui!
In cartea Cuvintele Părintelui – un ghid al frumuseţii lăuntrice, Arhiepiscopul Iustinian Chira spune ca o mamă bună îşi creşte copilul în cântec sfânt şi rugăciune. Acestea sunt primele daruri pe care o mamă, o femeie creştină, le poate face copilului ei. Cântecul de leagăn şi rugăciunea, murmurate uşor, liniştesc şi dezvoltă în firea noului născut sentimente nobile şi curate. Mama şi copilul sunt două fiinţe care nu pot fi despărţite. Cine nu cinsteşte pe mamă întristează şi răneşte adânc pe fiul mamei. Cine iubeşte pe fiu aduce cea mai mare bucurie mamei. Aşa este în viaţa noastră a tuturor. Aşa este şi în viaţa cea dumnezeiască, în viaţa cea cerească.
