Alăptare versus lapte praf: nicio diferență în ceea ce privește IQ-ul copilului?
Alăptarea este modalitatea optimă de a hrăni nou-nascutul. Laptele matern este un aliment viu, unic, cu proprietăți incredibile. Hrănirea la sân este o ocazie unică de a-i oferi bebelușului exact ceea ce are nevoie pentru a se dezvolta optim și de a stabili o conexiune incredibilă cu acesta. Deși întreaga comunitate științifică mondială susține beneficiile alăptării și încurajează mamele să alăpteze cât de mult se poate, realitatea este că ipoteza unui IQ mai mare al bebelușilor alăptați nu a putut fi confirmată până în prezent.
Conform unui studiu recent, alăptarea nu are nici un impact asupra funcțiilor neurocognitive ale copiilor. Cel puțin nu până la vârsta de 16 ani.
De ce e importantă această informație?
Eu nu am putut să îmi alăptez copilul, din motive medicale. Mă simțeam îngrozitor citind despre cum copiii care nu sunt alăptați practic pornesc în viață cu un fel de handicap…
Beneficiile alăptării sunt incontestabile, pentru dezvoltarea și sănătatea copiilor și a mamelor. Totuși, există situații în care acestea sunt promovate în mod exagerat sau eronat, astfel încât s- a ajuns într-un punct în care mamele care nu alăptează sau nu au alăptat se simt vinovate pentru utilizarea formulelor de lapte praf. Și nicio mamă nu ar trebui să se simtă vinovată pentru că alege soluția cea mai bună pentru sine și pentru copilul său. Citește și despre: Săptămânile minune și salturile mentale care îi ajută pe bebeluși să-și dezvolte simturile și să descopere lumea
Despre ce studiu discutăm și care sunt rezultatele sale?
Studiul care a subliniat că, la vârsta de 16 ani, nu se remarcă diferențe în ceea ce privește IQ-ul copiilor alăptați față de cel al copiilor hrăniți cu lapte praf este o continuare a studiului inițial care lansase această ipoteză.
Studiul inițial a fost desfășurat în Belarus și a inclus nou-născuți repartizați în două programe: unul dintre ele promova alăptarea exclusivă și extinsă, celălalt includea recomandările de îngrijire postnatală standard.
În primul an de viață, specialiștii au evaluat obiceiurile de alăptare ale cuplurilor mamă-bebeluș de 6 ori; copiii au fost revăzuți, apoi, la vârsta de 6.5 ani, când rezultatele testelor au demonstrat că micuții din grupul în care a fost promovată alăptarea au obținut rezultate mai mari la testele IQ. Citește și despre: Cum îți dai seama că bebelușul are o întârziere în dezvoltare
Studiul la care ne referim a avut ca scop reevaluarea copiilor la împlinirea vârstei de 16 ani. De data aceasta, nu s-a putut evidenția niciun beneficiu privind funcțiile neurocognitive de ansamblu între cele două grupuri. A existat, totuși, o diferență în ceea ce privește funcțiile verbale, dar aceasta nu a fost considerată semnificativă, decalajul fiind semnificativ mai mic decât în copilărie.
Concluzia studiului este că efectele pe termen lung ale alăptatului asupra funcției neuro-cognitive nu relevă diferențe semnificative în ceea ce privește IQ-ul.
Ce spuneau studiile anterioare?
Studiul inițial din Belarus nu este singurul care susținea că acei copii care au fost alăptați pentru mai mult timp au un IQ mai mare decât cei hrăniți cu lapte praf. În 2015 The Lancet publicase un alt studiu care concluziona că alăptarea se asociază unei performanțe superioare în ceea ce privește testele de inteligență efectuate inclusiv la 30 ani diferență și ar putea avea un impact important în viața reală, crescând interesul și performanțele în materie de educație și venitul mediu în viața de adult.
CITEȘTE ȘI: Semnele autismului la copii – Mami, observă aceste indicii timpurii!
Studiile au rezultate contradictorii; pe care ne putem baza?
Unul dintre avantajele științei, ceea ce ne face, de altfel, să avem încredere în ea, este că este oricând pregătită să aprofundeze niște rezultate obținute anterior și să le corecteze dacă este necesar. Diferența dintre studiul din Belarus și cel din 2015 este legat de modul în care a fost selectat eșantionul studiat. Din punct de vedere statistic, studiul din Belarus este considerat, de către oamenii de știință, mai eficient și mai concludent decât studiile anterioare efectuate pe același subiect.
Există numeroase variabile care pot influența rezultatele unui asemenea test. De pildă, în anumite state, există o probabilitate mare ca mamele care își permit să alăpteze pentru perioade mai îndelungate să provină din medii sociale favorizate, să aibă un venit mai mare decât media, acces superior la educație și o disponibilitate crescută de a investi, la rândul lor, în educația copiilor.
Alăptare versus lapte praf: Ce e important să reții?
Reușita în viață a copilului este suma unui număr uriaș de factori, iar modul în care este hrănit acesta în primele luni de viață nu are o pondere atât de importantă pe cât s-a susținut până de curând. Beneficiile alăptării sunt suficient de importante încât să nu fie nevoie să îi atribuim și avantaje care nu au legătură cu realitatea. Alegerea de a alăpta sau nu poate avea justificări medicale sau personale și nu trebuie să fie un subiect de discuție în afara propriei familii: pur și simplu reprezintă o alegere personală care poate fi discutată cel mult cu medicul specialist. Citește și despre: Cum să treci fără panică peste puseurile de creștere ale bebelușului din primul an
ÎN CLUBUL BEBELUȘILOR am pregătit un GHID COMPLET DE SUPORT PENTRU ALĂPTARE
Vizitează sectiunile de mai jos și alăptarea bebelușului va fi lină și plină de satisfacții!
ALĂPTAREA LA ÎNCEPUT
BEBELUȘI ALAPTAȚI
ALIMENTAȚIA ÎN ALĂPTARE
DESPRE LAPTELE MATERN
SPRIJIN PENTRU ALĂPTARE
TOTUL DESPRE ÎNȚĂRCARE
