Stresul vieții de părinte își pune amprenta asupra întregii familii, epuizând răbdarea, erodând relația de cuplu și deteriorând starea de bine. Ce poți face pentru a preveni toate aceste probleme? Iată câteva sugestii, susținute de adevăruri demonstrate științific.
#1 Ai nevoie de susținere socială? Cere-o!
Nu e nici o mare filozofie, dar fiecare dintre noi trebuie să audă asta din când în când: rolul de părinte este mult mai simplu atunci când familia, prietenii sau vecinii sunt de aceeași parte a baricadei. Părinții au avut întotdeauna nevoie de ajutor, de oameni care oferă sprijin în ceea ce privește îngrijirea celor mici, sprijin emoțional și, uneori, economic.
Dacă te simți singură, izolată, copleșită, să știi că această situație nu este un eșec personal. Nu ar trebui să fii singură, ar trebui să faci parte dintr-o rețea socială.
Ce îți rămâne de făcut dacă nu locuiești lângă prieteni sau familie? Sau dacă din viața ta lipsesc persoanele care ar putea să își ofere sprijinul de care ai nevoie? Există mai multe opțiuni, de la grupurile de părinți de pe Facebook, la grupul de părinți din cartier sau la psihoterapeuți specializați.
#2 Limitează expunerea la gânduri negative și la informații negative
Este normal să cauți tipare. Dacă ai un copil temperamental sau agitat, e ușor să ajungi să crezi că fiecare mișcare a sa va fi una negativă. De asemenea, este normal să fii atent la potențiale pericole și amenințări, dacă te simți supărat, furios sau panicat.
Stresul îi face pe oameni să rămână ancorați în lucrurile negative.
Convingerile tale se pot transforma în profeții care se îndeplinesc. Atunci când presupui ce e mai rău, ai șanse să provoci comportamente negative la persoanele din jurul tău. De asemenea, ești prins într-o spirală a stărilor negative proaste.
Studiile au demonstrat că expunerea la conținut emoțional negativ, chiar și pentru scurt timp, oamenii au tendința de a acorda o atenție specială imaginilor deranjante, cuvintelor de amenințare și feedback-ului negativ. Ei persistă în amintiri negative și își fac griji în legătură cu viitorul (Forbes, 2014). Citește și despre: 14 Tehnici de educație blândă pentru copiii, utile în formarea deprinderilor sănătoase de gestionare a emoțiilor
Acest tip de gânduri activează circuitele legate de stres din creier, ceea ce nu face decât să sporească anxietatea. Atunci când ești în această stare, un simplu comentariu negativ – un comentariu nervos, o glumă proastă, o remarcă nepotrivită sunt suficiente pentru a declanșa anxietatea. Deși reacția la stres se poate dovedi salvatoare în unele situații, o stare de stres continuu nu este benefică. Evită expunerea inutilă la triggeri care te prost dispun sau te afectează în mod negativ. Citește și despre: Atașamentul, legătura emoțională ce stă la baza tuturor relațiilor copilului cu el însuși și cu lumea exterioară
#3 Concentrează-te asupra lucrurilor bune
Viața noastră este plină de mesaje negative, care ne declanșează stările de depresie și anxietate. Din fericire, putem induce o stare de bine psihic atunci când ne concentrăm asupra elementelor pozitive.
Caută interacțiuni sociale plăcute, concentrează-te asupra zâmbetelor copilului, profită de ocaziile de a manifesta afecțiune fizică, rememorează amintirile plăcute, citește povestiri care îți ridică moralul, râzi la glume și simte-te bine împreună cu animalul de companie al familiei. Toate acestea susțin chimia creierului într-o stare de bună dispoziție (Nagasawa, 2009). Atunci când te concentrezi asupra gesturilor pozitive și a sprijinului social, răspunsul la stres se dezactivează deoarece ne simțim mai puțin amenințați atunci când medităm la gesturile frumoase ale celorlalți (Wu, 2020). Citește pe larg despre: 7 Motive ca să alegi Attachment Parenting | Cea mai ușoara metodă de creștere a copilului
#4 Folosește instrumente din psihologie pentru a-ți ajuta eu-l din viitor
Cum te vei simți într-o situație viitoare ipotetică? Cercetările demonstrează că oamenii nu excelează la a anticipa viitoarele situații dificile. Atunci când suntem sătui, ne e greu să ne imaginăm cum vom fi flămânzi mai târziu, astfel că nu reușim să planificăm lucrurile așa cum ar trebui. Atunci când ne simțim odihniți, ne e greu să ne amintim cât de groaznic ne simțim atunci când nu dormim suficient.
Analizează în detaliu lucrurile care pot merge prost și fă un efort conștient să îți ajuți eu-l din viitor. Anticipezi că cei mici se vor certa pe un anumit joc? Nu-l lua cu tine. Ruda aceea dificilă te va stresa? Stabilește din timp ce ai de gând să faci în legătură cu asta. Știi că îți vine greu să suporți zgomotele? Ia dopurile de urechi în geantă.
#5 Oferă-ți mai mult timp pentru îndeplinirea sarcinilor
Presiunea timpului este un factor de stres universal, dar părinții sunt în mod deosebit afectați. Cercetătorii din Scandinavia au demonstrat că mamele sunt mai presate de problema timpului decât tații și că cele mai afectate sunt femeile cu un nivel superior de educație, supuse unui stres de ordin financiar sau care nu beneficiază de sprijin social (Gunnarsdottir, 2015).
Probabil că te gândești că nu îți permiți să îți schimbi programul, dar ia în calcul următoarele lucruri: stresul pe care il declanșează presiunea timpului impus poate fi toxic, iar unul dintre lucrurile universal demonstrate este că oamenii subestimează întotdeauna timpul necesar pentru a-și îndeplini sarcinile.
Mai mult decât atât, copiii au nevoie de mai mult timp pentru a reacționa, pentru a-și controla impulsurile și pentru a învăța. Copiii mici fac aceste lucruri într-un ritm lent, așadar este destul de probabil ca majoritatea familiilor să beneficieze semnificativ în urma ajustării așteptărilor.
#6 Când se întâmplă lucruri rele, reevaluează situația
Uneori, indiferent de atitudinea ta pozitivă, se petrec lucruri neplăcute. Dar chiar și așa, există multe soluții de gestionare a acestor situații. Studiile au arătat că oamenii gestionează mai bine stresul atunci când reușesc să privească lucrurile dintr-o nouă perspectivă. Se pare că și cel mai mic gând pozitiv poate declanșa o schimbare importantă a modului în care ne simțim. Atunci când încetăm să ne concentrăm asupra propriilor emoții negative și încercăm să privim lucrurile cu mai multă obiectivitate și detașare, soluțiile devin mai evidente, iar imaginea de ansamblu mai clacă. Citește și despre: Copilul se calmează rapid dacă-i oferi telefonul? Cum ajutăm la reglarea emoțională a copiilor fără să apelăm la ecrane
#7 Empatia îți dă bătăi de cap? Încearcă să oferi mai mult spațiu abilității tale de a rezolva problemele
Copilu tău se simte mizerabil, iar tu îi simți durerea? Acesta poate fi un lucru bun deoarece te motivează să îi sari în ajutor. Acest tip de empatie este, însă, o sabie cu două tăișuri, căci atunci când percepi durerea celor din jur, aceasta te poate copleși. Este motivul pentru care părinții empatici devin hiper-reactivi atunci când copiii lor sunt supărați. Stresul îi poate face să își iasă din fire, să devină duri sau să exagereze în ceea ce privește controlul.
Studiile au demonstrat că mamele care resimt această empatie afectivă sunt supuse unui val de cortizol atunci când trebuie să ia decizii în legătură cu copiii supărați sau nefericiți. Hipotalamusul și amigdala, zonele din creier asociate anxietății, se activează în cazul lor.
Empatia cognitivă implică preluarea perspectivei unei alte persoane și abilitatea de a realiza ce anume îl poate face să se simtă mai bină. Este un tip de empatiie mai cerebrală, care nu declanșează un răspuns de stres și, prin urmare, permite o evaluare mai precisă și mai obiectivă a situației.
Aceste rezultate ne spun că nu ar trebui să ne simțim vinovați atunci când alegem să facem un pas în spate și să privim lucrurile într-o lumină mai obiectivă. Dimpotrivă, copiilor pare să le prindă bine acest strop de detașare.
#8 Caută soluții practice pentru somn, dar nu te stresa în legătură cu ora
O proastă calitate a somnului face ca viața să pară mai dificilă decât este, așadar e important să rezolvi problemele legate de somn cât de repede poți. Dar mai ales atunci când ai copii mici, e normal ca lucrurile să scape de sub control. Ce ar trebui să faci?
Probabil e mai simplu să discutăm despre ce NU ar trebui să faci: să devii plină de resentimente și să te gândești neîncetat la incapacitatea de a funcționa la parametri optimi a doua zi.După cum știi deja, gândurile negative activează răspunsul de stres, iar copilul își percepe stresul și va dormi și mai greu.
Studiile arată că oamenii se adaptează mai bine atunci când încetează să numere orele de somn sau să se îngrijoreze în legătură cu ziua care urmează și se concentrează pe acceptarea situației. Citește pe larg despre: Viața secretă a creierului copilului – Cum te asiguri că ajuți la dezvoltarea lui?
#9 Ajută-l pe copil să gestioneze propriul stres
La naștere, copiii nu au nici un fel de instinct legat de reglarea propriilor emoții. Este o abilitate care se învață, iar modul de reacție al părinților joacă un rol crucial în acest proces, mai ales în cazul copiilor cu un temperament puternic.
Totul începe cu deciziile înțelepte pe care le putem lua împreună cu copiii și cu atitudinea calmă, optimistă, constructivă cu care se discută despre emoții. Atunci când copilul are șansa de a învăța să gestioneze situațiile dificile cu alți copii în compania fraților mai mici sau mai mari, este un câștig în plus.
#10 Fă-ți timp să fii inspirată
Unele lucruri ne fac fericiți pentru că ne oferă plăcere imediată și egoistă. Altele ne oferă un tip de fericire mai de durată și mai plină de semnificație. Iar impactul pe care aceste stări îl au asupra noastră diferă.
Fericirea plină de semnificație pare să blocheze procesul prin care răspunsul la stres reprogramează ADN-ul și reduce riscul de declanșare a afecțiunilor asociate stresului cronic. Experiențele care oferă satisfacții imediate nu au același efect (Frederickson, 2015).
Prin urmare, dacă viața ta ocupată te pune în situația de a sacrifica fericirea personală, mai gândește-te o dată. Sentimentul că ai un scop în viață nu e asemănător unei cutii cu bomboane de care te poți lipsi. Experiențele care dau un sens vieții tale sunt esențiale pentru a te proteja de stres și de efectele sale negative.
#11 Profită de efectele pozitive ale naturii
Timpul petrecut afară, într-un mediu natural, poate reduce tensiunea, furia, depresia și stările de confuzie (Cohen-Cline, 2015). De asemenea, el determină reducerea concentrației de cortizol (Hunter, 2019). Nu poți să ieși în natură atunci când ți-ai dori? Studiile arată că și privitul imaginilor din natură îmbunătățește starea de spirit și te ajută să reduci stresul.
#12 Fă mișcare într-un mod amuzant
Exercițiile aerobe protejează corpul împotriva efectelor stresului fizic și psihic. În plus, îmbunătățesc starea de spirit, reduc anxietatea și stimulează regenerarea neuronilor (Spalding, 2004). Dar studiile demonstrează și că aceste rezultate depind de efectuarea benevolă a exercițiilor. Atunci când sportul este efectuat din obligație, poate determina creșterea nivelului de stres (Li, 2014).
Viața de părinte poate fi foarte grea uneori. Dar modul în care te poziționezi față de tot ceea ce ți se întâmplă poate face diferența între fericire și dezamăgire. Citește și despre: 7 semne de STRES la copii pe care păriții trebuie să știe să le recunoască
