Afla ce sunt celulele stem, cum se recolteaza si cum se stocheaza, daca exista eventuale contraindicatii, ce tipuri de transplant si tratamente exista si daca intr-adevar celulele stem recoltate la nastere au salvat vieti pana in prezent.
Cercetările în domeniul celulelor stem avanseaza de la an la an şi au ajuns in prezent sa fie din ce in ce mai accesibile unui public tot mai larg. In timpul sarcinii deseori vei auzi discutii si propuneri de a recolta celule stem la nastere, insa pentru a lua o decizie este important sa cunosti toate aspectele legate de aceasta procedura.
Pentru inceput trebuie sa stii ca recoltarea si stocarea pe termen lung a celulelor stem este o procedura destul de costisitoare. In acelasi timp nimeni nu iti poate garanta ca intr-un anumit moment din viitor nu vei avea nevoie sa fi luat aceasta decizie de a stoca celulele stem ale copilului tau la nastere impotriva unor boli severe acute sau cronice. Aceste celule stem recoltate la nastere din cordonul ombilical i-ar putea salva viata.
Inainte de a trece la pasul urmator – a contacta o banca de celule stem din cele prezente in Romania cu care sa inchei un contract de recoltare si stocare pe un anumit numar de ani trebuie sa fii foarte bine informata în legătură cu ce reprezintă şi ce implicaţii au celulele stem recoltate la nastere.
Ce sunt celulele stem care pot fi recoltate la nastere?
Celulele stem sunt celule din organism ce au proprietatea de a se diferenţia, deci a da naştere altor tipuri de celule (prezente in tesuturi sau organe) şi de a se divide pentru a produce şi mai multe celule de acelaşi fel. Ele nu au o sarcină specifică, dar o vor căpăta odată ce se vor divide şi diferenţia.
Celulele stem sunt clasificate în fucţie de originea lor ca fiind embrionare sau adulte. Celulele stem embrionare pot fi recoltate de la embrioni, fetuşi sau, în unele cazuri extreme de la embrioni clonaţi în laborator. Celulele stem embrionare au produs cele mai mari controverse din punct de vedere etic din cauza metodei de obţinere a acestora.
Celulele stem tinere se regăsesc în cordonul ombilical şi au o capacitate mare de regenerare şi creare de noi celule. Acestea au cea mai mică probabilitate de a fi respinse de gazdă. Celulele stem adulte se regăsesc în măduvă şi în sângele periferic, dar sunt mai greu de obţinut şi au un risc mai mare de a fi refuzate de pacient.
Cum se recoltează la nastere şi cum se stochează celulele stem ?
Procedura de recoltare a celulelor stem la nastere poate dura între 30 de secunde şi 3 minute şi poate fi efectuată în mai multe feluri. Indiferent de tipul de nastere procedura de recoltare a celulelor stem este nedureroasa si nu prezinta riscuri pentru mama si copil. În cazul unei naşteri naturale, după expulzarea fătului, se punctează cordonul ombilical şi se recoltează sângele din cordon şi din placentă. În cazul cezarianei, se repetă aceeaşi procedură, însă după scoaterea copilului din burta mamei.
Recoltarea se realizeaza cu ajutorul kitului de recoltare pus la dispozitie de banca de celule stem cu care mamica a semnat contract in cazul nasterii intr-un spital de stat. Unele maternitati private au propria lor banca de celule stem. In functie de politica maternitatii private respective poti recolta celule stem cu ei sau cu o alta banca de celule stem. Recoltarea poate fi realizata direct de doctorul care asista nasterea sau de o asistenta special instruita sa recolteze celulele stem. Kitul de recoltare a celulelor stem la nastere trebuie sa cuprinda toate materialele necesare prelevarii inclusiv cele care asigura ulterior un transport in siguranta astfel incat viabilitatea lor sa nu fie afectata (gel pentru mentinerea unei temperaturi constante, protectie).
În România, conform legii, pot fi recoltate şi stocate numai celulele din sângele şi din ţesutul cordonului ombilical (celule stem hematopoietice şi mezenchimale).
Dupa recoltare, celulele stem sunt supuse unor analize speciale pentru depistarea unor posibile boli transmisibile si in urma carora se va emite un certificat de stocare care va mentiona si volumul de stange recoltat.
Odată recoltate, celulele vor fi supuse unui procedeu de criogenare pentru a putea fi depozitate pe termen nelimitat. Înainte de asta, proba de sânge trebuie trecută prin 2 etape de centrifugare, pentru eliminarea globulelor roşii şi a plasmei şi pentru separarea globulelor albe şi a celulelor stem. Criogenarea propriu-zisă se face într-un criotanc, la -190 de grade Celsius, în vapori de azot lichid.
Daca nu s-au recoltat la nastere celulele stem se pot obţine ulterior şi prin puncţionarea măduvei osoase, de unde se pot diferenţia toate tipurile de celule sangvine sau prin recoltarea celulelor epiteliale din tubul digestiv şi piele. Există şi varianta clonării terapeutice, în care un ovul este introdus într-un mediu de cultură pentru a se multiplica¸ dar nu în scopuri reproducătoare, ci specific pentru tratarea unor tipuri de boli.
Contraindicaţii pentru recoltarea celulelor stem la nastere
Există şi câteva contraindicaţii pentru recoltarea celulelor stem, însă nici o variantă nu implică vreun efect negativ asupra mamei sau copilului. Dacă există anumite infecţii în organismul mamei la momentul respectiv (de exemplu, cu virusul HIV), nu este recomandată o recoltare de celule. Cazurile care mai prezintă probleme mai sunt cele de cancer activ, infecţie cu hepatită B sau C, herpes genital activ, condilomatoza, citomegalovirus, etc.
Şi starea fătului poate consta într-un impediment în recoltare. Afecţiunile congenitale oncologice, expunerea intrauterină la medicamente şi substanţe toxice, infecţia cu virusul HIV sau Lues, malformaţiile fetale sugerând afecţiuni genetice, sindromul Torch şi altele pot afecta viabilitatea probei de ţesut sau de sânge existente în cordonul ombilical.
Medicii sunt de asemenea precauţi în situaţiile de naştere prematură, restricţie de creştere intrauterină, contaminare microbiană, virală sau fungică şi în cazul membranelor rupte peste 24 de ore.
Tipuri de transplant şi tratamente cu celule stem recoltate la nastere
În prezent, sunt identificate două tipuri de transplant de celule stem. Primul se numeşte transplant autolog şi constă în transplantul de celule stem proprii, recoltate şi stocate anterior de către pacient. Al doilea tip este cel alogenic, prin care pacientul primeşte celulele recoltate de la o altă persoană. Desigur, primul tip este mult mai probabil să fie compatibil având în vedere că celulele provin de la acelaşi organism.
Tratamentele cu celule stem se împart în terapii standard, în studii clinice şi experimentale. Terapiile standard se folosesc în întreaga lume, pentru anumite afecţiuni cum ar fi leucemia (acută şi cronică), limfoamele Hodgkin sau anomaliile celulelor roşii (Beta Thalassemia Majoră). Pentru acest boli, sunt deja cunoscute indicaţiile, contraindicaţiile, modul în care se adminstreează, dozele optime şi efectele adverse. Pentru o parte dintre ele chiar, transplantul de celule stem reprezintă singurul tratament posibil.
Terapiile în studii clinice sunt benefice pentru bolile autoimune (diabet de tip I, Lupus), boli ale sistemului nervos central (scleroză multiplă) şi pentru tumori canceroase. Pentru unele dintre ele, transplantul doar încetineşte progresia afecţiunii şi pentru a putea rezulta în vindecarea completă a bolii, trebuie luat în considerare fiecare caz în parte pentru a putea stabili metodele optime de administrare şi eventualele efecte adverse.
Tratamentele experimentale nu au suficiente dovezi pentru a putea fi oficializate ca soluţii pentru eradicarea bolii respective, însă testele făcute arată rezultate promiţătoare în această direcţie. Experimentele de până acum sunt legate de cazuri de refacere a corneei prin intermediul unor lentile de contact pe baza celulelor stem, tratare a atacurilor cardiace sau a leziunilor inimii, tratare a paraliziilor sau de creare a spermei.
Experimente cu celule stem au mai fost efectuate şi pe pacienţi bolnavi de Alzheimer şi de Parkinson, dar şi de atrofie musculară spinală, ischemie critică de membru inferior şi în medicina regenerativă, pentru inimă şi ficat.
Cum au ajutat până în prezent celulele stem recoltate la naştere
Primul transplant de celule stem realizat a fost efectuat în 1988, la Paris, unde un băieţel de 5 ani bolnav de anemie Franconi, o boală de sânge considerată mortală, a primit celule stem de recoltate de la sora lui nou-născută. Acum, după 25 de ani, numărul de transplaturi a crescut.
In prezent celulele stem datorita proprietailor lor specifice ajuta în tratamentul a mai mult de 70 de afecţiuni severe, acute sau cronice. Pana in anul 2013 exista la nivel mondial peste 600.000 de unitati de celule stem recoltate din sangele cordonului ombilical la nastere. Un numar impresionant de peste 20.000 au fost eliberate in vederea transplantului pentru tratarea afectiunilor maligne si non-maligne la copii si adulti.
Bolile tratabile cu celule stem pot fi: leucemii acute si cronice, sindroame mielodisplazice, limfoame, hemoglobinopatii, anemii, anomalii plachetare ereditare, boli mieloproliferative, boli congenitale ale sistemului imun, boli fagocitare, boli congenitale metabolice, etc
În 2009 s-a realizat primul transplant de trahee artificială reprodusă din celule stem. Cercetătorii japonezi din Kobe au reuşit să obţină ţesut cerebral uman din celulele de acest fel, iar în Marea Britanie, experimentele au dus la repararea unui menisc rupt prin acoperirea cu celule stem a unei proteze şi introducerea ei la nivelul cartilajului. Celulele au acţionat pentru reîntregirea ţesutului.
După cum poţi vedea, cercetările în folosirea celulelor stem avansează rapid si foarte probabil ca in viitor celulele stem vor putea salva si mai multe vieti. Nu numai bolile care au ca tratament standard transplantul de celule ar trebui să îţi inducă dorinţa de a afla mai multe despre această opţiune. Celule stem reprezintă, cu siguranţă, un pas înainte în latura curativă a medicinei, cu riscuri minime la recoltare şi implementare, şi o soluţie pe care s-ar putea să o vizezi pentru viitor.
Tu ai recoltat sau vei recolta celule stem la nastere? De ce anume ai tinut cont in alegerea bancii de celule stem?
