Ingrijirea bebelusului – 6 lucruri pe care NU ar trebui sa le mai faci
Faptul că urmează să aduci pe lume un bebeluș mic, fragil și complet dependent de tine poate fi copleșitor. Pe ultima sută de metri înainte de naștere, multe mame încep să se întrebe dacă vor ști ce au de făcut, dacă vor recunoaște plânsul copilului, dacă îl vor îngriji corect, dacă vor face față nopților nedormite și tuturor deciziilor mici, dar importante, care vin odată cu maternitatea.
În prezent, informațiile despre îngrijirea copilului sunt ușor accesibile. Găsești articole, cărți, grupuri, recomandări, clipuri, păreri și experiențe personale. Paradoxal, tocmai această abundență poate crea și mai multă nesiguranță. Pe lângă informațiile utile, apar și sfaturi neavizate, mituri, presiuni și persoane din anturaj care vorbesc cu un aer atotștiutor, chiar și atunci când nu au dreptate.
Odată cu nașterea bebelușului mult așteptat, unele femei simt că parcă știu instinctiv ce au de făcut: cum să îl țină, cum să îl liniștească, cum să îl hrănească, cum să îi recunoască nevoile. Alte mame au nevoie de timp, sprijin și încurajare. Și este firesc. Maternitatea nu vine la pachet cu un manual perfect. Se învață din aproape în aproape, cu emoție, oboseală, întrebări, greșeli mici și multă iubire.
- Nu te stresa chir din orice
- Accepta ajutor din partea altora
- Nu trata niciodata copilul dupa indicatiile neprofesionistilor
- Nu iti compara bebelusul cu al altora
- Alege cu grija produsele pentru bebe
- Creste-ti copilul intr-un mediu adecvat
Nu te stresa din orice!!
Da, este greu să îți păstrezi cumpătul când te simți depășită de situație. Când bebelușul plânge și nu știi de ce, când nu ai dormit, când ai impresia că toate responsabilitățile s-au strâns pe umerii tăi, panica poate apărea foarte ușor. Totuși, încearcă să ții stresul sub control și să nu te lași copleșită de fiecare situație nouă.
Nou-născutul este foarte sensibil la starea mamei. El simte tonul vocii, tensiunea corpului, graba, agitația. Când mama este foarte stresată, speriată sau neliniștită, și bebelușul poate deveni mai agitat, mai plângăcios, mai greu de consolat. Astfel se poate crea un cerc vicios: mama se stresează pentru că bebelușul plânge, iar bebelușul devine și mai neliniștit pentru că simte stresul mamei.
În plus, stresul puternic poate duce la neatenție. O mamă obosită și panicată poate face greșeli pe care, în mod normal, nu le-ar face: poate confunda picăturile pentru colici cu vitamina D, poate administra greșit un medicament, poate uita ora ultimei doze sau poate să nu respecte intervalul recomandat între două administrări.
De aceea, în îngrijirea bebelușului, calmul este un prim pas important. Nu înseamnă să fii rece sau să nu îți pese. Înseamnă să respiri înainte să reacționezi, să verifici de două ori înainte să dai un medicament, să notezi orele de administrare, să păstrezi produsele medicale separat și să ceri sfatul medicului atunci când nu ești sigură.
Bebelușul nu are nevoie de o mamă care nu se sperie niciodată. Are nevoie de o mamă care, chiar și speriată, reușește să se oprească o clipă, să caute soluția corectă și să nu ia decizii în mijlocul panicii.
Accepta ajutor din partea altora
Știm că te simți responsabilă pentru copilul tău. Și este normal să fie așa. Din clipa în care îl ții în brațe, ai sentimentul că totul depinde de tine: somnul lui, hrana lui, liniștea lui, siguranța lui. Multe mame simt nevoia să fie nedezlipite de bebeluș în primele luni, să îl urmărească, să îl audă, să îl simtă aproape. Dar faptul că ești mama lui nu înseamnă că trebuie să duci singură tot restul lumii.
Există un proverb care spune că este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil. Iar acest lucru este cât se poate de adevărat. Un bebeluș are nevoie de mamă, dar și mama are nevoie de susținere. Nu pentru că nu s-ar descurca, ci pentru că perioada de după naștere este solicitantă fizic și emoțional. Corpul se reface, somnul este fragmentat, hormonii își fac simțită prezența, iar responsabilitățile nu se opresc niciodată.
Dacă ai rude sau prieteni de încredere care se oferă să te ajute, nu respinge automat sprijinul lor. Poate cineva să gătească, să facă piața, să cumpere scutece, să spele vasele, să pună o mașină de rufe, să dea cu aspiratorul sau să te ajute cu alte treburi casnice. Nu trebuie să lași pe oricine să se ocupe de bebeluș dacă nu te simți confortabil, dar poți primi ajutor pentru lucrurile care îți consumă energia.
Nu trebuie să te simți vinovată că nu le poți face pe toate. Nimeni nu le poate face pe toate fără costuri. Uneori, cel mai bun ajutor nu este ca altcineva să îți ia copilul din brațe, ci să îți ia din brațe treburile casei, măcar pentru câteva ore.
Acceptând ajutorul, nu îți pierzi rolul de mamă. Dimpotrivă, îți creezi mai mult spațiu pentru ceea ce contează cu adevărat: să te ocupi de bebeluș, să te refaci, să te odihnești puțin și să fii mai prezentă lângă copilul tău. CITEȘTE ȘI: 3 Greșeli ale mamelor în îngrijirea bebelușului care îi pot face rău – Ce ne recomandă pediatrul
Nu trata niciodata copilul care da semne de boala dupa indicatiile neprofesionistilor
Când bebelușul dă semne de boală, este firesc să te îngrijorezi și să cauți rapid soluții. Problema apare atunci când soluțiile vin de la persoane care nu au pregătire medicală, dar par foarte sigure pe ele.
Poate fi vorba despre rude, vecine, prietene sau persoane din grupuri online care spun: „Așa a avut și copilul meu”, „I-am dat asta și i-a trecut”, „Nu te mai duce la medic pentru orice” sau „Încearcă acest leac, nu are ce să îi facă rău”. Chiar dacă intențiile sunt bune, sănătatea bebelușului nu trebuie tratată după ureche.
Un copil foarte mic nu este un adult în miniatură și nici măcar nu reacționează întotdeauna ca un copil mai mare. Bolile pot evolua repede la bebeluși, simptomele pot fi înșelătoare, iar aceeași manifestare poate avea cauze diferite. O febră, o tuse, vărsăturile, diareea, lipsa poftei de mâncare, somnolența neobișnuită sau respirația dificilă trebuie privite cu atenție.
Nu administra medicamente doar pentru că au ajutat alt copil. Nu folosi antibiotice rămase în casă, siropuri recomandate de alte mame, ceaiuri nepotrivite vârstei, remedii naturiste sau tratamente „sigure” doar pentru că sunt populare. Medicamentele au doze diferite în funcție de vârstă și greutate, pot avea reacții adverse și pot fi periculoase dacă sunt folosite greșit.
La orice semn de boală care te îngrijorează, mai ales la un copil foarte mic, cel mai corect este să iei legătura cu medicul pediatru. Mai bine întrebi o dată în plus decât să pierzi timp prețios cu tratamente nepotrivite. Instinctul de mamă este important, dar nu trebuie să țină loc de diagnostic. Dragostea pentru copil se vede și în decizia de a cere ajutor medical atunci când este nevoie.
Nu iti compara bebelusul cu al altora
Comparația este una dintre cele mai frecvente capcane ale maternității. De multe ori începe nevinovat: „Al meu încă nu stă în fund”, „Al vecinei mănâncă deja de toate”, „Băiețelul verișoarei doarme toată noaptea”, „Copilul prietenei are 10 kilograme, al meu are doar 7”. Puțin câte puțin, aceste comparații sapă în liniștea mamei și creează senzația că bebelușul ei este „în urmă”.
Adevărul este că fiecare bebeluș are propriul ritm de dezvoltare. Unii stau mai devreme în fund, alții mai târziu. Unii acceptă diversificarea ușor, alții au nevoie de mai mult timp. Unii iau rapid în greutate, alții cresc mai lent, dar constant. Unii sunt mai activi, alții mai prudenți. Unii dorm mai legat, alții se trezesc des.
Nu este sănătos să îți forțezi bebelușul să stea în fund la 6 luni doar pentru că „al lui X stătea deja”. Dacă musculatura și controlul postural nu sunt pregătite, graba nu ajută. Nu este bine nici să insiști agresiv cu mâncarea solidă dacă bebelușul nu arată semne că este pregătit pentru diversificare, doar pentru că alt copil „mânca de toate la 7 luni”. Și nu are sens să te panichezi doar pentru că greutatea copilului tău diferă de a altuia de aceeași vârstă.
Dezvoltarea copilului trebuie privită în ansamblu, nu comparată pe bucăți, după poveștile altora. Contează ritmul propriu, curba de creștere, vârsta gestațională la naștere, greutatea de la naștere, alimentația, moștenirea genetică și evaluarea medicului pediatru.
Sigur, respectarea ritmului copilului nu înseamnă să ignori semnele de alarmă. Dacă există întârzieri importante, regres în dezvoltare, dificultăți mari de hrănire, lipsa reacțiilor la sunete, lipsa contactului vizual sau alte îngrijorări reale, discută cu medicul. Dar, în absența unor indicii medicale, lasă copilul să crească în ritmul lui. Bebelușul tău nu este într-o competiție. El nu trebuie să fie primul, ci susținut, observat și iubit în felul lui.
Alege cu grija produsele pentru bebe
Produsele pentru bebeluși sunt peste tot: șampoane, geluri de duș, creme, loțiuni, uleiuri, șervețele, pudre, parfumuri delicate, ambalaje pastelate și promisiuni mari. Pe multe scrie „pentru bebeluși”, „blând”, „natural”, „delicat” sau „testat dermatologic”. Totuși, aceste formulări nu ar trebui să înlocuiască citirea atentă a etichetei.
Pielea bebelușului este sensibilă și mai ușor de iritat decât pielea adultului. De aceea, înainte să folosești un produs de îngrijire, este bine să citești lista de ingrediente și să cauți informații despre substanțele pe care nu le cunoști. Nu trebuie să devii expert în chimie, dar este util să înveți să discerni între o reclamă frumoasă și un produs cu adevărat potrivit.
Unele ingrediente pot irita pielea sau pot favoriza reacții alergice la copiii sensibili. Parfumurile puternice, coloranții, alcoolul iritant, conservanții agresivi sau anumite extracte vegetale pot fi problematice, chiar dacă produsul este prezentat ca fiind destinat copiilor.
Este important de reținut și că „natural” nu înseamnă întotdeauna sigur. Unele ingrediente naturale pot provoca alergii, în timp ce unele ingrediente obținute în laborator pot fi bine tolerate. Ceea ce contează este siguranța produsului, simplitatea formulei și reacția pielii copilului tău.
În general, bebelușii nu au nevoie de multe produse. O rutină simplă este adesea cea mai potrivită: curățare blândă, hidratare doar când este nevoie, protecție pentru zona scutecului și evitarea produselor inutile. Când introduci un produs nou, folosește-l cu prudență și urmărește dacă apar roșeață, uscăciune, bubițe sau iritații.
Alege informat, nu speriat. Pielea bebelușului nu are nevoie de un raft întreg de cosmetice, ci de produse puține, bine alese și folosite cu măsură. CITEȘTE ȘI: Primul An al bebelusului pe saptamani – Primele 52 de saptamani de viata
Crește-ți copilul într-un mediu adecvat, nu într-un glob de sticlă
Igiena este importantă, mai ales când vorbim despre un bebeluș. Mâinile trebuie spălate, zona scutecului trebuie îngrijită, hainele trebuie menținute curate, iar mediul în care trăiește copilul trebuie să fie sigur. Dar este bine să nu transformi curățenia într-o obsesie.
Nimeni nu spune că bebelușul trebuie ținut într-un mediu murdar sau neglijat. Însă nici sterilizarea permanentă, dezinfectarea excesivă și teama de orice microb nu sunt o soluție sănătoasă. Copilul are nevoie de un mediu curat, dar firesc. Are nevoie să descopere lumea treptat, să intre în contact cu aerul, natura, obiectele obișnuite din casă și, pe măsură ce crește, cu mediul din jur.
Nu toate bacteriile sunt periculoase. Unele fac parte din viața normală și contribuie la felul în care organismul învață să se adapteze la mediul înconjurător. De aceea, un echilibru între igienă și expunere firească este mai sănătos decât o teamă permanentă de orice urmă de murdărie.
Nici îmbăierea zilnică folosind șampon sau gel de duș nu este întotdeauna necesară. Pielea bebelușului are un strat protector natural, iar produsele de curățare folosite prea des pot usca și sensibiliza pielea. În multe zile, apa simplă este suficientă, alături de toaleta locală a zonelor care se murdăresc mai ușor: față, mâini, gât, pliuri și zona scutecului.
După vârsta de 1 an, baia totală poate fi adaptată în funcție de copil, anotimp, activități și gradul de murdărire. Nu există o singură regulă potrivită pentru toți copiii, dar ideea de bază rămâne aceeași: copilul trebuie să fie curat, nu agresat prin spălare excesivă.
Contactul cu animalele de companie sănătoase, vaccinate și îngrijite poate face parte dintr-un mediu de viață normal, dacă interacțiunea este supravegheată. Copiii crescuți lângă animale pot avea parte de o expunere mai diversă la mediul din jur, iar acest lucru poate contribui la dezvoltarea unui organism mai bine adaptat.
Așadar, caută echilibrul: curățenie, dar nu sterilitate; grijă, dar nu panică; protecție, dar nu izolare. Bebelușul are nevoie de siguranță, dar și de o casă caldă, vie, firească.
Primele luni cu bebelușul sunt pline de emoție, dar și de nesiguranță. Vei primi sfaturi din toate direcțiile, vei avea zile bune și zile grele, momente în care vei simți că știi exact ce ai de făcut și momente în care vei avea nevoie să întrebi.
Nu trebuie să fii o mamă perfectă. Trebuie să fii atentă, informată și blândă cu tine. Să ceri ajutor când ai nevoie. Să nu tratezi copilul după sfaturi neavizate. Să nu îl compari cu alții. Să alegi cu grijă ce pui pe pielea lui. Să îi oferi un mediu curat, dar nu steril. Și, mai ales, să ai încredere că înveți împreună cu el.
Bebelușul nu are nevoie de perfecțiune. Are nevoie de iubire, siguranță, răbdare și de o mamă care se ridică, se adaptează și merge mai departe, chiar și atunci când nu le știe pe toate din prima.
Citește și: Deși biberonul și suplimentarea cu lapte praf sunt o practică frecventă în maternități, este recomandat să încerci să scapi de amândouă rapid
ÎN CLUBUL BEBELUȘILOR am pregătit un GHID COMPLET DE SUPORT PENTRU ALĂPTARE
Vizitează sectiunile de mai jos și alăptarea bebelușului va fi lină și plină de satisfacții!
ALĂPTAREA LA ÎNCEPUT
BEBELUȘI ALAPTAȚI
ALIMENTAȚIA ÎN ALĂPTARE
DESPRE LAPTELE MATERN
SPRIJIN PENTRU ALĂPTARE
TOTUL DESPRE ÎNȚĂRCARE
