Ai un micut de 1-3 ani si consideri ca are obiceiuri “ciudate”? De fapt sunt obiceiuri comune celor de aceasta varsta! Cate din lista noastra regasesti la al tau? Multi parinti si-ar dori sa existe un manual cu “instructiuni de utilizare” pentru copilul mic. Etapa de 1-3 ani e considerata dificila din multe motive: copilul inca nu e sigur pe miscarile sale dar isi doreste sa exploreze, inca nu verbalizeaza bine, nu stie inca sa-si gestioneze emotiile, nu stie aprecia riscurile si asa mai departe. Copiii mici au si multe obiceiuri care ar putea fi considerate enervante dar de fapt sunt importante si benefice pentru dezvoltarea lor. Iata cateva asemenea obiceiuri:
Joaca cu mancarea. Pe la varsta de 1-2 ani copilul mai mult se joaca cu mancarea decat sa o manance. Poate ca te exaspereaza sa-l vezi cum storceste mancare in pumni si o intinde peste tot in jur dar pentru el e un mijloc de a invata, de a se familiariza cu texturi, gusturi. De aceea si multe mame merg pe metoda autodiversificarii, caci servindu-se singuri cu mancarea nu doar ca experimenteaza, cum spuneam, texturi, nu doar ca isi imbunatatesc motriitatea fina dar fiind lasati sa exploreze vor fi mai “prietenosi” cu mancarea mai tarziu, vor manca mai bine decat cei diversificati “clasic”. Citește pe larg despre: Cum îl înveți pe copil să se joace singur – 7 sfaturi practice pentru părinți
Murdaria. Oricat ne-ar displacea murdaria, mizeria, se stie ca “un copil murdar e un copil fericit”. Dansatul prin balti, tavalirea prin iarba sau chiar noroi, mazgalitul peretilor sunt activitati adorate de toddler. Dar joaca “mizerabila” le dezvolta creativitatea, abilitatile motrice si chiar si simtul umorului.
Usurinta cu care e distras. Nu-ti stabili asteptari prea mari in ceea ce priveste capacitatea de concentrare a toddlerului, nu degeaba se recomanda la aceasta varsta joaca libera si nu “statul pe scaunel” la activitati structurate. Asteapta-te ca pe un drum scurt care ar putea fi parcurs in 5 minute el sa fie distras de fiecare insecta intalnita, sa-si schimbe brusc directia de mers, sa se opreasca sa admire natura.
Poate ti se pare ca pierde vremea dar de fapt din astfel de “inspectari atente” si meditatii asupra firului de iarba copilul invata, stocheaza informatii care-i vor fi de folos ulterior. Multi toddleri sunt capabili sa refaca singuri un traseu parcurs o singura data tocmai fiindca sunt atenti la detalii!
Exersarea refuzului. Cu siguranta stiti cuvantul preferat al toddlerului:”nu!” Chiar daca abia a invatat sa vorbeasca si inca nu leaga doua vorbe, cuvantul “nu” cu siguranta nu-i lipseste din vocabular. Nu vrea sa-i schimbi scutecul, sa-l imbraci, sa se spele pe dinti si asa mai departe. In loc sa fii indispusa de acest “negativism” gandeste-te ca este o perioada foarte importanta in viata copilului, este etapa in care isi da seama ca sunteti entitati distincte, ca el e un individ si deci e dornic sa aiba control asupra propriei vieti. Sigur ca nu trebuie lasat sa se arunce cu capul inainte in situatii de risc dar este bine sa-l incurajam sa-si exprime opinia si sa faca propriile alegeri, ca de exemplu cu ce sa se imbrace.
Crizele de furie. Da, celebrele tantrumuri. Principalul motiv al tantrumurilor il constituie faptul ca toddlerul acumuleaza multe emotii si trebuie sa le descarce cumva iar la varsta aceasta nu sunt capabili sa gestioneze prea bine emotiile astfel incat “explodeaza”.
Energia nelimitata. Nu e usoara viata cu un toddler caci ei trebuie supravegheati tot timpul. Daca ar fi mai “statici” ar fi mai usor dar majoritatea toddlerilor sunt bombe de energie, obosesti doar privindu-i. Vorba aia: bucura-te ca e sanatos! Si incearca cure de magneziu!
Citește și despre: Ce se întâmplă în creierul copilului în timpul unui tantrum? Iată de ce nu se poate calma
“De ce?” Alte cuvinte preferate de toddler, dupa celebrul “nu”. Un parinte de copil pana-n 3 ani poate auzi aceasta intrebare de sute de ori pe zi. Este o etapa frustranta pentru ca multi parinti se simt depasiti, curiozitatea copiilor merge atat de departe incat la un moment dat nu mai stiu ce sa raspunda. Este momentul sa cititi si sa va informati cat mai mult, fiindca un raspuns de tip “fiindca asa zic eu” nu este nici acceptat, nici recomandat. In loc sa va enervati ganditi-va ca aceasta trasatura, curiozitatea, reprezinta un semn de inteligenta si de sete de cunoastere! Citește și despre: Traumatismul cranian la bebeluș. Cum se definește o leziune minoră și una gravă, când ne facem griji
