Sarcina si problemele de sanatate: astmul, diabetul, hipertensiunea, tiroida, epilepsia, rh-ul negativ

Să îţi cunoşti şi să îţi conştientizezi problemele de sănătate înainte de a rămâne însărcinată înseamnă că eşti o viitoare mamă responsabilă. Vizita la un medic internist, medicul de familie sau un medic specialist poate acorda şanse enorme de a naşte un copil 100% sănătos.

Există însă probleme de sănătate care necesită o monitorizare sporită din partea ta şi a medicului obstetrician cu care îţi planifici o viitoare sarcină. Chiar şi în cazul unei sarcini neplanificate vei fi pregătită din punct de vedere medical, eliminând astfel posibile complicaţii ale celor nouă luni de sarcină printr-un set simplu de analize. Citeşte în continuare despre câteva afecţiuni şi modul în care ele îţi afectează şansele de a concepe.

Astmul si Sarcina

Din nefericire, astmul este o afecţiune întâlnită mult mai des în rândul femeilor (şi mai ales în segmentul de vârstă 20-50 de ani) decât în cel al bărbaţilor. Vestea bună este că deşi astmul la femei este mult influenţat de activitatea hormonală, femeile care au astm nu au probleme de fertilitate majore şi pot avea sarcini fără complicaţii şi nasc bebeluşi perfect sănătoşi. Majoritatea medicamentelor cu care se tratează sau ameliorează astmul nu afectează o viitoare sarcină. Cu toate acestea este indicată înlocuirea medicamentelor care se iau pe cale orală (se înghit) cu unele care se pot folosi cu nebulizator sau inhalator.

Diabetul si Sarcina

Diabetul înseamnă un nivel crescut peste limită al glucozei (zahărului) din sânge. O femeie cu diabet poate întâmpina unele probleme în a rămâne însărcinată, dar şi în a duce sarcina până la termen. Ce se întâmplă de fapt este că glucoza în exces din sânge poate distruge celulele embrionului survenind astfel avortul spontan. O femeie care rămâne însărcinată şi nu ştie că are diabet poate suferi multiple avorturi spontane.

Ideal este ca atunci când v-aţi hotărât să aduceţi pe lume un copil, ambii parteneri să aducă valorile glicemiei cât mai aproape de normal. Pentru a preveni pierderea sarcinii sau naşterea unui copil cu probleme viitoarea mămică ar trebui să facă din planificarea sarcinii o prioritate.

Boli ale inimii si Sarcina

Sarcina pune la lucru inima şi întreg sistemul circulator. În timpul sarcinii volumul sângelui şi pulsul se pot mări chiar şi cu aproape 50% pentru a asigura oxigenarea corectă atât a mamei dar mai ales a fătului. Ajustarea sau dozarea corectă a medicamentelor pe care le iei pentru oricare dintre bolile inimii (hipertensiunii arteriale, nivel crescut al colesterolului, aritmie, insuficienţă cardiacă etc.) poate preveni complicaţiile majore ale viitoarei sarcini şi chiar cele din timpul travaliului şi al naşterii propriu-zise.

Atunci când suferi de boli ale inimii medicul tău cardiolog trebuie să facă parte din rutina controalelor sănătăţii tale înainte de a concepe, alături de verificarea permanentă a greutăţii, evitarea căldurii excesive şi a umidităţii şi renunţarea la activităţi fizice şi epuizante.

Epilepsia si Sarcina

„Am epilepsie, pot rămâne însărcinată?” este una dintre cele mai comune întrebări care şi-o pun femeile cu epilepsie care vor să nască un copil. Răspunsul este că 90% dintre femeile care suferă de această boală pot naşte copii fără complicaţii. Vestea mai puţin bună este că femeile care au epilepsie sunt mai puţin fertile, deci se chinuie mai mult să rămână însărcinate. Şi asta pentru ca au menstruaţii neregulate, ovare polichistice, menstruaţii anovulatorii (nu produc ovule lună de lună).

Din nefericire, majoritatea medicamentelor care controlează crizele epileptice produc defecte de tip neural care afectează creierul şi coloana vertebrală a viitorului bebeluş. Pentru a contracara semnificativ efectele acestor medicamente, femeile care suferă de epilepsie ar trebui să modifice doza zilnică de acid folic (0,4 mg este doza maximă recomandată în astfel de cazuri). De asemenea, modificarea schemei de medicamente necesare controlării epilepsiei trebuie făcută cu un an înainte de a încerca să conceapă un copil şi asta pentru că atunci când medicul schimbă un medicament cu altul, de obicei trecerea la medicamentul nou se face lent, astfel încât viitorul făt este expus ambelor substanţe active din medicamente.

Probleme ale glandei tiroide si Sarcina

Când ai probleme ale glandei tiroide, cunoscute sau nu, fertilitatea este prima afectată. De cele mai multe ori, femeile care încearcă să rămână însărcinate şi nu reuşesc sau cele care au probleme în a păstra o sarcină, ajung la medicul endocrinolog şi constată în urma unei simple ecografii sau a câtorva analize de sânge că au hipertiroidism, noduli tiroidieni sau hipotiroidism. Adică exact motivul pentru care se chinuie de luni sau chiar ani şi nu reuşesc să devină mame.

Hipotiroidismul scurtează durata fazei luteale, perioada fertilă din ciclul menstrual, care începe din ziua a 12-a şi se termină odată cu venirea altei menstre, chiar dacă menstruaţiile par a fi regulate, lună de lună. Scurtarea perioadei fertile afectează timpul pe care ovulul fecundat îl are pentru a se implanta în uter. Neavând suficient timp, acesta este eliminat de următoarea menstruaţie. Afecţiunea mai poate produce ridicarea nivelului de prolactină, hormon al cărui grad ridicat este responsabil de lactaţia precară de după naştere.

Scenariul opus se întâmplă atunci când femeia suferă de hipertiroidism, caz în care glanda tiroidă este super activă, producând dezechilibre uriaşe ale metabolismului.

Rh-ul negativ si Sarcina

Este una dintre cele mai importante analize preconcepţie, uşor de făcut (se face simplu, prin luarea de sânge) dar cu nişte complicaţii majore pentru femeile deţinătoare de RH negativ. Precizarea grupului sanguin al oricărei persoane trebuie să includă tipul de antigen OAB (grupa de sânge) şi prezenţa sau absenţa factorului RH. Femeia cu RH negativ neavizată de această absenţă a factorului RH poate naşte un făt sănătos, dar unic în lipsa monitorizării medicale din timpul naşterii.

Incompatibilitatea RH-ului dintre mamă şi făt este foarte importantă în timpul sarcini. Dacă mama are RH negativ iar fătul RH pozitiv, la prima sarcină în sângele mamei se vor produce anticorpi anti-RH. În cazul celei de a doua sarcini tot cu făt deţinător de RH pozitiv, anticorpii anti-RH produşi de prima sarcină vor distruge globulele roşii din sângele fătului celei de-a doua sarcini, ceea ce va duce la boala hemolitică pentru cel de-al doilea bebeluş, boală ce poate fi letală.

Soluţia este vaccinarea anti-D care înseamnă injectarea cu gamaglobulina anti D care neutralizează hematiile ajunse în sânge. Vaccinarea este necesară şi după fiecare avort spontan sau provocat, sarcină extrauterină cu vârsta de gestaţie mai mare de 12 săptămâni.

IMPORTANT: Informatiile din acest articol sunt niste recomandari cu caracter facultativ si informativ, care nu inlocuiesc indicatiile date de medicul pediatru care urmareste evolutia copilului tau. Cunoscand aspectele individuale ale dezvoltarii copilului, acesta ar fi cel mai in masura sa iti ofere sfaturi specifice.