Proba cantarului, cunoscuta mai ales sub numele de “proba suptului” este din pacate recomandata de multi pediatri, proaspata mamica fiind instruita inca din spital in legatura cu ea, aceasta proba fiind considerata un instrument deosebit de util de masurare a dezvoltarii copilului.
Din nefericire acest obicei este de-a dreptul un instrument de tortura pentru mame, prilej de stres, ingrijorari si chin si de multe ori constituie o cauza a esecului alaptarii. Dar sa vedem ce inseamna aceasta proba a cantarului sau a suptului: ea se refera la cantarirea sugarui atat inainte cat si dupa alaptare, pentru a se vedea ce cantitate de lapte a supt.
Majoritatea mamelor care urmeaza aceasta recomandare, de a face “proba cantarului” ajung in cel mai scurt timp sa isi piarda increderea in capacitatile organismului lor de a produce lapte, ajung sa se teama ca sugarul nu va lua destul in greutate, ca laptele matern e prea putin pentru a-l satura astfel incat hotarasc sa introduca supliment sau sa renunte total la alaptare.
De fapt aceasta “proba a suptului” desi pare un instrument stiintific de evaluare nu are de fapt nici o relevanta si niciun beneficiu, scopul sau fiind in aparenta cel de a se asigura ca sugarul este bine hranit dar consecintele fiind nefavorabile atat mamei cat si copilului.
De ce este irelevanta si chiar nociva “proba suptului”?
Nu este relevant cat suge copilul la o masa deoarece poate diferi cantitatea de la o masa la alta si chiar daca ni se pare ca la o masa a supt prea putin rezultatul de-a lungul zilei poate fi multumitor. Insa, de multe ori mamele se sperie de la prima cantarire, ofera lapte praf “in completare” si intra in acest cerc vicios al suplimentarii care va duce la scaderea lactatiei.
Bebelusii nu sunt”standard”, ei nu cresc la fel si nu au nevoie de exact aceeasi cantitate de hrana. Graficele de crestere sunt orientative si oricum majoritatea sunt facute in urma studiului bebelusilor hraniti cu lapte praf.
Este un obicei care produce stres si disconfort atat mamei cat si bebelusului: mama, lauza, in loc sa se bucure de apropierea intima de bebelus si sa alapteze la cerere, relaxata, eventual lungita, trebuie sa umble dupa cantar, sa “robotizeze” actul alaptarii, ca sa zicem asa, sa ia notite, sa urmareasca grafice. Iar bebelusul in loc sa se bucure de alaptare este dezbracat si plasat pe cantarul rece, de parca ar fi o marfa nu un individ in plina dezvoltare.
La inceput nou-nascutul are stomacul foarte mic de aceea o cantitate de lapte care noua ni se pare ingrijorator de mica pentru el poate fi suficienta.
Cresterea in greutate poate fi inconstanta. Important este sa vedem cat a luat in greutate la sfarsitul unei luni. Este suficient sa il cantarim o singura data pe luna, de preferinta pe acelasi cantar. Copilul poate parea ca ia prea putin in greutate de-a lungul unei saptamani, poate sa si stagneze cateva zile si totusi la finalul lunii sa existe o crestere multumitoare in greutate.
Cum poate totusi sti o mama ca bebelusul suge suficient si se dezvolta corespunzator?
Daca totusi mama are dubii sau pur si simplu vrea sa fie linistita in privinta faptului ca sugarul e bine hranit cu laptele ei sau, exista indicii care pot fi urmarite, fara sa fie necesara aceasta “proba a cantarului” si anume:
- Bebelusul e vioi, pare sanatos, uda suficiente scutece pe zi (cel putin 5 scutece in primele 2-3 luni de viata);
- Il auzi inghitind in timp ce suge;
- Sanii se detensioneaza, ii simti mai moi, mai goliti dupa supt;
- Bebelusul isi doreste sa suga macar la 2-3 ore.
Alte “simptome” nu indica insa o insuficienta a laptelui matern ci pot avea alte cauze: de exemplu agtatia bebelusului. El poate fi agitat din diverse motive (ii e prea cald/prea frig, are crampe, e speriat de ceva etc) nu doar din cauza ca ii e foame. De asemenea daca vrea sa suga foarte des e din cauza ca laptele matern se digera foarte repede, nu e un semn ca mama ar avea lapte insuficient.
Cand ar trebui cantarit bebelusul si cum sa interpretam rezultatul cantaririi?
Recomandat este sa cantarim bebelusul o data pe luna,pana la 6 luni (si mai rar dupa aceea, daca nu exista semne ingrijoratoare).
De preferinta ar fi sa o facem pe acelasi cantar, la medicul de familie sau pediatru (asta fiindca avand cantar in casa tentatia este foarte mare pentru majoritatea mamelor, ele nu se pot abtine sa nu cantareasca des copilul si asta poate fi in defavoarea alaptarii, cum spuneam anterior).
Desi media luarii in greutate este considerata a fi 750- 800 de grame pe luna, trebuie sa tinem cont si ca aceasta nu este o regula “batuta in cuie”.
Exista copii alaptati care iau aproape 2 kg intr-o luna si exista copii alaptati care iau doar 300-400 de grame si ambele situatii sunt la fel de firesti, nu inseamna ca laptele primei mame este “mai de calitate” sau ca cea din urma are lapte “slab” ci e vorba doar de faptul ca bebelusii se dezvolta in mod diferit.
De asemenea, daca intr-o luna cresterea in greutate este mai mica decat in cea anterioara, s-ar putea ca in acea luna copilul sa fi crescut mai mult in lungime sau sa fi dobandit achizitii care i-au consumat mai multa energie (intors pe burta, mers in patru labe etc.).
Regula generala este insa ca daca mama are incredere in ea, alapteaza la cerere iar copilul este sanatos, el se va dezvolta foarte bine doar cu lapte matern, in ritmul sau propriu, fara sa fie nevoie de o cantarire obsesiva sau de suplimentare cu formula.
Descoperă mai multe la Clubul Bebelusilor
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
