Premergătorul este un dispozitiv pe cât de iubit de unii părinți, pe atât de disprețuit de alții. La prima vedere, avantajele folosirii unui premergător sunt libertatea care i se oferă celui mic la vârsta la care devine din ce în ce mai activ și dornic de a face descoperiri. Aceasta este vârsta la care foarte mulți părinți achiziționează premergătoare, convinși că astfel puiul lor va învăța să meargă mai repede și că vor avea și ei momentele lor de respiro, dat fiind faptul că micuțul se află în premergător.
Dar care sunt recomandările pediatrilor și mai ales motivele acestora? Este bun sau nu este bun premergătorul?
Din punct de vedere medical, s-a stabilit cu certitudine că folosirea premergătorului nu aduce niciun beneficiu, adică nu ajută cu nimic copilașul în a învăța să meargă, dar nici în dezvoltarea altor deprinderi. Ba din contră, punerea copilului în premergător ar putea duce la probleme legate de mers, prin întârzierea dezvoltării unor grupe de mușchi sau prin modificarea poziției picioarelor ori a șoldului, care vor avea, mai apoi, nevoie de kinetoterapie. Citește și despre: Antemergator la bebelusi
„Ca pediatru sunt împotriva utilizării premergătorului, mai ales pe perioade lungi de timp. Sunt țări în care este interzisă comercializarea lor (n. red: America și Canada, spre exemplu) datorită numărului mare de accidente pe care le pot cauza (se împiedică de un obiect dur și cad, au acces mai ușor la obiectele periculoase din jurul lor, etc)“, scrie dr. Delia Chira, pe site-ul său Pediatru Cluj.
Ajutat de premergător și deci cu o nouă mobilitate „dobândită“, micuțul poate avea brusc acces la locuri care până ieri îi era imposibil să ajungă. De aici și până la accidente mai e doar un pas. Poate ajunge la substanțe interzise, precum geluri dezinfectante pentru mâini, alcool sau lichide fierbinți, poate ajunge la surse de foc (aragaz, lumânări), se poate răsturna pe scări ori din cauza covoarelor/carpetelor și se poate lovi la cap de mobilă, ori de pereți. Dar nu e doar atât.
CITEȘTE ȘI: 9 motive pentru care NU este bine să plimbi bebelușul de ambele mânuțe
În niciun caz de la 6 luni!
Toți producătorii de modele de premergător spun că acestea se pot folosi de la vârsta de 6 luni. Însă pediatrii și kinetoterapeuții sunt de o cu totul altă părere: ei spun că niciun copil nu ar trebui pus în premergător înainte de a se ridica singur în picioare, acesta fiind momentul în care putem vorbi de faptul că este pregătită coloana lui vertebrală.
Întrebare: voi știți vreun copil care să se ridice singur (mă rog, ajutat) în picioare de la 6 luni?
În plus, aceștia spun că spatele bebelușului stă într-o poziție greșită în premergător, lucru care ar putea crea probleme medicale ale coloanei vertebrale. Citește și despre: Când bebelușul a crescut – 10 moduri în care ți se schimbă viața. Din nou!
Premergătorul poate aduce întârzieri ale mersului copilului
Conform ultimelor studii realizate în Statele Unite reiese că, cu cât bebelușul a folosit mai devreme premergătorul, cu atât dezvoltarea lui a fost mai întârziată. „Din calculele cercetătorilor reiese că fiecare 24 de ore petrecute în premergător a întârziat momentul statului în picioare cu 3,7 zile și al primilor pași cu 3,3 zile“, scrie dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, autorul blogului Dr. Alin Popescu – Traumatologie, nutriție, medicină sportivă.
Știm că vor exista mămici care vor spune „copilul meu a stat în premergător și nu a pățit nimic“. Însă acesta nu poate fi folosit ca argument atâta timp cât există atâtea cazuri de copii afectați de folosirea premergătorului.
CITEȘTE ȘI: Și, de-acum merge singur, nu?
Cum folosim corect un premergător
„Dacă, totuși, ați optat pentru un premergător, atunci trebuie să știți că bebelușul trebuie întotdeauna încălțați și cele mai recomandate sunt ghetuțele sau săndăluțele tip ghetuță; adidașii, șlapii, papuceii de casă nu sunt recomandați copiilor pana la 2-3 anișori; până atunci se va folosi încălțăminte care să cuprindă și glezna, și care să aibă o talpa cu acea întăritură în părțile laterale pentru a facilita dezvoltarea normală a tălpii piciorului; mersul la început este nesigur, cu mișcări greșite, iar glezna este foarte solicitată și, fiind extrem de fragilă, pot să apară accidente de tipul entorselor, luxațiilor, care, necesită imobilizare, ceea ce este un adevărat dezastru la această vârstă când sunt dependenți de mișcare“, spune dr. Delia Chira.
Și limitați timpul petrecut de cel mic în premergător cât mai mult cu putință, pentru ca bebelușul să aibă parte de o dezvoltare sănătoasă.
CITEȘTE ȘI: 8 etape ale învățării mersului la bebeluși
