M-am simțit ca într-o închisoare… fără mâncare, fără apă caldă… și fără doctor.
Am plâns mult… închipuiți-vă, în situația mea, fără sprijinul familiei și fără medicul care m-a asistat toată sarcina… doar mi-a urat naștere ușoară… mi-a fost teamă. Putea să se întâmple orice! Din cauza stresului, mi s-a declanșat travaliul.
Nașterea celui de-al doilea copil al meu, tot băiețel, a avut loc într-un spital de stat, Spitalul Malaxa. Eu am stat aproximativ două săptămâni internată, deoarece am fost nevoită să fac un tratament cu fier, dar și pentru că sarcina mea trecuse de 40 săptămâni, copilul era mare și trebuia să nasc prin cezariană.
INFO Clubul Bebelușilor: Ce faci dacă a fost depășit termenul și nașterea nu a avut loc?
Ziua estimată pentru naștere a venit și a trecut, iar tu ești în continuare gravidă. Ce se întâmplă? Deși termenul sarcinii pare să aibă proprietăți magice, este doar o dată calculată pe baza unor criterii, la care medicul consideră că este cel mai probabil să aibă loc nașterea. Este foarte normal ca nașterea să aibă loc cu o săptămână sau două înainte sau după termen. De fapt, sarcina trebuie să continue încă două săptămâni după termen pentru a primi oficial denumirea de sarcină întârziată, numită și sarcină prelungită. Este posibil să ai o sarcină întârziată dacă:
- Data exactă a începerii ultimei menstruații de dinainte de sarcină nu este cunoscută, iar în acest caz termenul este calculat greșit.
- Ești la prima sarcină.
- Ai mai avut sarcini întârziate.
- Printre femeile din familia ta au existat mai multe cazuri de sarcini întârziate.
- Copilul este băiat.
Arareori, o sarcină întârziată este influențată de probleme legate de placentă sau copil. Vei continua controalele prenatale dacă sarcina depășește termenul, iar medicul va continua să-ți monitorizeze starea de sănătate. El va examina, de asemenea, colul uterin, ca să vadă dacă a început să se subțieze și să se dilate, pregătindu-se pentru travaliu. Dacă a trecut mai mult de o săptămână de la termen, medicul va asculta bătăile inimii copilului, utilizând un monitor fetal electronic sau va efectua ecografii pentru a observa mișcările copilului și pentru a măsura cantitatea de lichid amniotic.
Din cauza acestei boli, COVID-19, în spital erau multe reguli: purtarea măștii era obligatorie, bagajele acceptate erau foarte puține, distanța între pacienți, interdicția de a ieși din spital sau de a veni cineva din familie la tine.
Cu toate acestea, nu mi s-a făcut niciun test pentru COVID-19…
M-am simțit exact ca într-o închisoare. Pe lângă toate regulile care trebuiau respectate, partea proastă a fost lipsa paturilor și a spațiului din camere. Așa că am ajuns să fiu cazată în camere diferite, fără posibilitatea de a-mi lua bagajele cu mine, deoarece la terapie intensivă nu ai voie decât cu apă și vată. Am stat în camera de travaliu, unde veneau femei aproape de momentul nașterii, care urlau de durere, apoi în camerele lăuzelor și tot așa.
Apoi operația mea de cezariană a fost amânată. Aveam o ecografie făcută prost de un alt medic – aparatura acestui spital dă erori, așa mi s-a spus. Dna doctor Bujor Mihaela, cea care mi-a monitorizat sarcina, nici măcar nu m-a consultat. A hotărât însă să mai amâne cu încă două zile operația, pe motiv că nu mai erau paturi libere, iar dânsa pleca din București. Aceasta este o altă poveste tristă despre cum sunt tratați pacienții în spitalele de stat.
Felicitări! Ești mămică! Ai trecut prin cel mai înălțător moment din viața ta de femeie. Povestește-ne cum a decurs nașterea ta: naturală sau prin cezariană, într-un spital de stat sau o maternitate privată? Împărtășește experiența ta unică altor mame! Povestea ta poate să le ajute! Trimite-ne povestea ta cu titlul NAȘTEREA MEA, la adresa: contact@clubulbebelusilor.ro și adaugă câteva fotografii (opțional) din primele voastre zile împreună, mami și bebe. Noi le vom publica cu drag, împreună cu povestea scrisă de tine.
Am așteptat operația de cezariană – fără mâncare (nu ai voie să mănânci înainte de operație), fără haine, lenjerie intimă, fără săpun, șampon (oricum, nu aveam cum să mă spăl pentru că lipsea apa caldă!) – PATRU ZILE! Te întrebi cum m-am spălat?! Cu șervețele umede și folosind apă de la un dozator. Ce am mâncat?! Am primit din când în când mâncare de la spital și trimiteam o asistentă la poarta spitalului atunci când venea pachetul de acasă.
Când m-am văzut singură mi-a fost foarte teamă. Familia nu știa nimic de mine, nu am putut să-i văd, nimeni nu se interesa de situația mea. Soțul și sora mea au sunat la spital, însă prea multe informații nu au reușit să primească și erau foarte îngrijorați. Am plâns mult… închipuiți-vă, în situația mea, fără sprijinul familiei și fără medicul care m-a asistat toată sarcina… doar mi-a urat naștere ușoară. Mi-a fost teamă. Putea să se întâmple orice… Din cauza stresului, mi s-a declanșat travaliul.
Mulțumesc dnei doctor Ionescu Gabriela, asistentelor și echipei de gardă care nu m-au lăsat singură și am născut un băiețel sănătos și voinic, de peste 4 kilograme și 54 centimetri. Doar credința în Dumnezeu și rugăciunile mele m-au ajutat să trec cu bine. E o perioadă foarte grea pentru toată lumea, în special pentru femeile gravide și pentru oamenii în vârstă.
Urez tuturor mămicilor naștere ușoară și fără probleme! Sănătate! Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Aceasta este povestea Danielei, care a născut în maternitatea Malaxa din București, în anul de grație 2020. Asemenea ei, poveștile altor femei care au născut în anul 2020, în timpul pandemiei, în spitale de stat, sunt horror.
CITEȘTE ȘI: Macrosomia | Mituri despre bebelusii cu greutate mare la nastere
