O poveste de naștere cu un dublu diagnostic dureros și înspăimântător — restricție de creștere intrauterină și scădere a nivelului de lichid amniotic. Ajunsă de urgență la spital, cu 4 zile înainte de data nașterii, mămica Alexandra trăiește ultimele clipe ale sarcinii cu teama că nu va putea să aducă pe lume copilașul mult așteptat.
Cu 4 zile înainte de naștere, am fost internată de urgență cu restricție de creștere și nivel scăzut de lichid amniotic. Mi-am sunat doctorița care îmi urmărise sarcina și i-am comunicat cruntul diagnostic. Din păcate, dânsa nu mai lucra în spitalul unde urma să nasc, așa că mi-a spus să merg la cabinetul ei particular să mă vadă. Mi s-a părut că face asta doar pentru a-mi cere bani de consultație și, eventual, de naștere.
Am decis să mă duc direct la Urgență, iar când am ajuns acolo mi s-a spus că trebuie să nasc pentru că pierdusem lichidul amniotic, iar bebelușul nu mai lua în greutate. Am plecat acasă, la recomandarea lor, dar m-am întors după o săptămână pentru o nouă verificare. Din păcate, copilașul meu nu luase mai mult în greutate. Și la primul control și la acesta a cântărit doar 2.100 de grame… Am rămas în spital, urmând să mi se provoace nașterea. Era riscant să așteptăm să se declanșeze travaliul, puteam pierde copilul.
Nu cred că am fost vreodată mai speriată de ceea ce mi se întâmpla. Mi-era teamă că-mi voi pierde copilașul și mă temeam și pentru viața mea. Patru zile am rămas internată în spital sub tratament cu antibiotic. În acele zile m-am gândit mult cu cine să nasc, cui să încredințez viața copilașului și a mea. În cele din urmă, mă hotărâsem să nasc cu doctorul care mă văzuse în seara în care am ajuns de urgența la Camera de Gardă, dar trebuia să aștept să intre din nou de serviciu. Știam deja că peste o zi urma să mi se provoace nașterea.
INFO Clubul Bebelușilor: Ce este restricția/retardul de creștere intrauterină și cum se diagnostichează?
Retardul de creștere intrauterină se referă la o afecțiune în care un bebeluș nenăscut este mai mic decât ar trebui, adică nu crește normal în uter. Un procent foarte mare din decesele la naștere se dovedesc a fi din cauza greutății prea mici la naștere.
Restricția de creștere intrauterină poate fi de două feluri:
• asimetrică (copilul are capul și creierul normal dezvoltate, dar restul corpului este mic) — se întâlnește în 70% din cazuri;
• simetrică (tot fătul s-a dezvoltat încet în perioada sarcinii, e mic cu totul pentru vârsta pe care o are sarcina).
Pentru a se pune un astfel de diagnostic, este nevoie ca sarcina să fie bine monitorizată de la începutul ei. În primul trimestru, medicii măsoară dimensiunea uterului printr-o examinare pelviană. Apoi sunt ecografiile din sarcină, metode neinvazive de monitorizare a creșterii fătului, care pot evalua și cantitatea lichidului amniotic. Ajută, de asemenea, și monitorizarea greutății gravidei pe tot parcursul sarcinii. Totul este ca mamele să fie conștiente de importanța tuturor testelor și măsurătorilor care trebuie făcute pentru a aduce pe lume copii sănătoși. Deși restricția de creștere intrauterină poate apărea și la mamele sănătoase (femeile scunde prezintă riscul de a avea copii cu greutate mică la naștere), este vital ca mamele să:
• respecte programările la medic din timpul sarcinii;
• să verifice medicația pe care o ia deja cu medicul care îi monitorizează sarcina (unele medicamente pot afecta fătul);
• să mănânce sănătos și să se odihnească;
• să renunțe la obiceiurile nesănătoase.
CITEȘTE ȘI POVESTEA CRISTINEI: Am născut cu încurajări că fac totul bine, că este totul în regulă. O naștere ca la carte … posibilă pentru Christine în Regatul Unit
Când bebe dă peste cap toate planurile…
Dar bebelușul meu avea alte planuri. Gândise cu totul altfel venirea lui pe lume. Așa că s-a hotărât să se nască cu o zi înainte ca doctorul cu care voiam să nasc să intre din nou în gardă. La 4.30 mi s-a rupt apa. Am anunțat asistentele și mi s-a spus să-mi adun lucrurile din salon că vor veni să mă ia și să mă pregătească pentru naștere. Aveam dureri mari, care au început odată cu pierderea dopului gelatinos. În 10 minute eram deja pe masa de naștere, cu perfuzii în vene și cu o mulțime de cadre medicale mișunând în jurul meu. Dar nașterea, slavă Domnului, a fost ușoară, nici nu mi-am imaginat. Nu am avut nevoie de cezariană, am născut natural, foarte repede, un băiețel perfect sănătos de 2.650 de grame și 48 de centimetri.
Am fost așa de fericită! Bebe a venit pe lume la 11.30, iar seara, la ora 20.00, eram deja la el și îl alăptam. Totul a fost perfect până la capăt. A doua zi deja părăseam spitalul cu minunea mea în brațe. Sper ca va plăcut povestea mea, nu este una wow, am uitat să menținonez că am născut natural când toată lumea zicea că nu o să pot face asta și că trebuie cezariană. Am născut la Spitalul Pantelimon din București.
Poveste de naștere trimisă de Alexandra în exclusivitate pentru clubulbebelusilor.ro
CITEȘTE ȘI DESPRE: Vrei să naști prin cezariană programată? Deși pare mai ușoară decât o naștere naturală, NU este adevărat în toate cazurile!
