Suntem învățați de către părinți de mici despre bacteriile nocive care ne înconjoară dar și modalitatea de a le evita prevenind astfel bolile care apar datorită acestora. Abia mai târziu aflăm că nu toate bacteriile sunt dăunatoare, ci dimpotrivă, unele chiar ne fac bine și fără acestea nu am putea supraviețui.
Ce este și unde se află microbiomul?
Microbiomul sau microbiota, provine din termenul grecesc „micro” (mic) si „bios” (viață) și se defineste ca fiind totalitatea bacteriilor, virusurilor, protozoarelor, fungilor care locuiesc atât pe pielea noastră dar mai cu seamă în interiorul nostru, la nivelul sistemului digestiv, microbiom care facilitează, influențează și este în colaborare cu sistemul nostru imunitar, fie ca vorbim despre un nou-născut sau despre un adult. Multe dintre problemele noastre de sănătate derivă încă din burtica mamei, chiar dacă am trăit 9 luni într-un mediu relativ steril și din relația pe care o stabilim cu prietenele noastre, bacteriile benefice organismului.
Cum ajutăm bebelușul să iți mențină un echilibru între bacteriile bune și cele rele?
Un element foarte important care poate ajuta la dobândirea microbilor inexistenți sau pierduti dintr-un oarecare motiv este alăptarea. Pe lângă faptul că laptele matern este o sursă nutritivă pentru bebe, acesta pare să conțină și hrană pentru microbii cei buni.
O descoperire foarte importantă a fost cea a oligozaharidelor produse de către laptele matern, demonstrându-se tardiv, faptul ca aceste elemente reprezintă hrana pentru microbii buni, atât de esențiali nou-născutului, mai ales, pentru buna funcționare a tranzitului. Exista peste 100 de oligozaharide cunoscute în laptele matern, iar în momentul actual este posibilă sintetizarea acestora în laborator, ceea ce permite asocierea lor cu probioticele pentru nou-nascuții și copiii care nu le primesc din lapte matern, pentru a le reface microbiota, în urma evenimentelor perturbante. Dar ce ne facem atunci când din diferite motive, mama nu poate alapta copilul la sân? Știința a avansat și la acest capitol. Există posibilitatea de a îngera acești microbi care ne fac bine sub forma probioticelor.
Probiotice, prebiotice sau sinbiotice?
Compoziţia florei este instabilă în primii 3 ani de viaţă, pentru ca ulterior, după modificări repetate, să se stabilizeze prin formarea unei comunităţi bacteriene optime. Probioticele sunt de fapt bacterii bune care sunt identice sau cel puțin au tendința de a fi, cu bacteriile prezente în mod natural în corpul nostru și care compensează deficitul acestora. Suplimentele cu probiotice conțin în mare parte bacterii care fac parte din categoria Lactobacillus și Bifidobacterium.
Alimentele care conțin probiotice sunt: iaurturi, kefir, oțet de mere, băuturi din soia, varză acră, castraveții murați, ciocolată neagră, maslinele în saramură, supa miso și alimentele fermentate în principal.
Prebioticele reprezinta carbohidrați pe care organismul nu îi poate asimila prin digerare și devin hrană pentru probiotice, adică pentru acele bacteriile bune. Alimentele care conțin prebiotice: sparanghel, praz, frunze de păpadie, banane, ceapa, usturoi, ovăz, leguminoase.
Sinbioticele sunt acele suplimente care contin probiotice dar și prebiotice.
Citește și despre: Importanța fibrelor, proteinelor și a fierului în alimentația unui bebeluș
Probioticele sunt considerate bacterii bune pentru că…
Ajută la sinteza vitaminei B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B12 (cobalamina) și a vitaminei K aceasta fiind necesară coagulării sângelui.
Flora intestinală influențează producția de serotonină care practic joaca un rol vital în buna noastra dispoziție cotidiană.
Atunci când vorbim despre nou-născuți, știm că sistemul digestiv al acestora nu este suficient de matur, acesta trecând printr-o etapă de adaptare la noua formă de alimentare iar administrarea probioticelor (bacterii bune) s-a dovedit a fi benefică în reducerea colicilor, unele studii arătând ca timpul de plans al bebeilor a fost cu mult redus.
Prin intermediul unui lanț microbiota-intestin-creier, microbiota acționează direct asupra sistemului imunitar și astfel reduce răspunsurile inflamatorii.
Ajuta la tratarea unor boli: boala inflamatorie intestinală, diareea infecțioasă sau cea aparută în urma tratamentului cu antibiotice.
Citește și despre: Probioticele, îngerașii sistemului imunitar la copii
Beneficiile consumului de prebiotice
Prebioticele au un rol în prevenția bolilor inflamatorii intestinale (colita ulcerativă, boala Chron, sindromul intestinului iritabil) dar și în stimularea și consolidarea sistemului imunitar.
Prebioticele joacă un rol major în stimularea motilității intestinale și a fluxului sangvin datorită stimulării sintezei de bacterii bune, prevenind astfel episoadele de constipație.
Prebioticele îmbunătățesc absorbția mineralelor vitale (calciu, magneziu) cu un efect pozitiv asupra procesului mineralizarii osoase care la copii scade riscului de a dezvolta rahitism. Acizii grași cu lanț scurt (SCFA) ajută la acidifierea structurii intestinului, ceea ce crește solubilitatea mineralelor din intestin rezultând o expresie crescută a proteinelor care leagă calciul în intestinului gros.
Efectele prebioticelor de scădere a colesterolului se datorează absorbției fosfolipidelor și a grăsimilor din intestinul subțire; producerea de acizi grași cu lanț scurt care sunt absorbiți în vena porta, ulterior sunt metabolizați în ficat și scad tensiunea arterială, pentru ca da, hipertensiunea arterială poate fi prezenta și la copii, mai ales din cauza obezitații (la copiii >3 ani, aceasta trebuie masurată/monitorizată periodic).
Care sunt acțiunile care influențeaza în mod negativ microbiomul?
Nu in zadar se insista asupra orei magice, adica a primului contact skin-to-skin în primele 60 de minute de viață ale bebelușului și se pune în balanță nașterea naturală versus cea prin cezariană. Toate aceste decizii influențează microbiomul micuțului încă din primele secunde când își face apariția în această lume, influențe care se vor reflecta în starea de sănătate a adultului de mâine.
Citește și despre: Cele 3 VITAMINE care susțin și influențează sistemul imunitar
Microbiomul este influențat negativ de consumul excesiv de antibiotice, si pe bună dreptate.
In mod eronat parinții au tendința de a administra copiilor antibiotic chiar și la cea mai inofensivă raceală, fără ca aceștia să știe de fapt că antibioticele alterează microbiomul prin afectarea bacteriilor bune care ajută la buna funcționare a digestiei. Este adevarat ca singura salvare se află de multe ori în mâinile antibioticului dar atenție la administrarea acestuia, mai ales în primele luni de viață, de cele mai multe ori fiind prescris preventiv sau în infecții virale – cazuri în care este absolut ineficient și inutil.
Bebelușii născuți natural sau prin cezariană nu sunt la fel atunci când vine vorba de începerea vieții microbiene. Adevărat sau fals?
După naștere, în cazul ambelor situații se desfășoară anumite evenimente diferite care influențează modul în care microbiomul intestinal se dezvoltă, precum medicamentele prescrise pentru nou-născut sau pentru mamă pe toată durata sarcinii și postpartum.
Intestinul copiilor născuți prin cezariană se colonizează doar cu bacteriile tegumentare ale mamei, în loc de bacteriile vaginale, fecale și din pielea mamei care ar trebui să colonizeze inițial intestinul copilului în cazul nașterii naturale, automat cursul adaptării și evoluției va fi diferit. Ca și exemplu putem lua evoluția greutății. S-a demonstrat că structura microbiomului intestinal influentează greutatea precum si probabilitatea de a dezvolta anumite boli (diabet zaharat, boli cardiovasculare, carențe alimentare).
Din fericire putem preveni aceste afectiuni prin analiza materiilor fecale a copiilor, identificând acei microbi buni care lipsesc. Acest deficit de microbi esențiali s-a observat de asemenea la acei copilași născuți prin cezariană sau chiar și la cei expuși la un exces de antibiotice in perioada neonatală.
Prematuritatea și formarea microbiomului
Cel mai comun factor de risc asociat sepsisului neonatal este prematuritatea, adica un copil care se naste inainte de termen (mai devreme de 37 săptămâni). De regula colonizarea tubului digestiv al unui nou-născut la termen și dezvoltarea unei flore intestinale optime se inițiază chiar în momentul trecerii copilului prin canalul vaginal, în timpul nașterii. Flora prematurului se colonizează cu bacteriile din secția de terapie intensivă care sunt patogene, iar obtinerea bacteriilor benefice cu Lactobacili si Bifidobacili este întârziată. Întregului proces i se adaugă și tratamentul antibiotic care are intenția de a evita un eventual sepsis, proces care contribuie la intârzierea colonizării cu bacterii benefice. CITEȘTE ȘI: Vitamina D este de o importanță majoră în primii ani de viață, mai ales pentru copiii alăptați exclusiv
În prezent se practică administrarea probioticelor acestor copii vulnerabili cu scopul de a impiedica creșterea precoce a organismelor patogene cu prevenția infecțiilor nozocomiale, dar și pentru îmbunătațirea toleranței digestive la noul mod de alimentație. Este important să reținem că bacteriile care locuiesc pe pielea noastră dar și în interiorul nostru nu sunt invadatori ci colonii care sunt benefice unui progres armonios al organismului nostru din momentul nașterii și până la bătrânețe. Prin intermediul științei care este într-o continuă expansiune și a preparatelor cu probiotice și prebiotice copiii au aceeasi șansa la sănătatea mirocbiomului pe termen lung.
ÎN CLUBUL BEBELUȘILOR am pregătit un GHID COMPLET DE SUPORT PENTRU ALĂPTARE
Vizitează sectiunile de mai jos și alăptarea bebelușului va fi lină și plină de satisfacții!
ALĂPTAREA LA ÎNCEPUT
BEBELUȘI ALAPTAȚI
ALIMENTAȚIA ÎN ALĂPTARE
DESPRE LAPTELE MATERN
SPRIJIN PENTRU ALĂPTARE
TOTUL DESPRE ÎNȚĂRCARE
