Te pregătești pentru o nouă etapă în viața de părinte și în cea a copilului tău? Renunțarea la scutec este un proces complex, de a cărui bună desfășurare poate depinde starea de sănătate a aparatului urinar al copilului tău. În acest articol vom discuta despre diferitele metode disponibile, despre rata lor de succes și despre implicațiile fiecăreia dintre ele.
Elemente comune ale metodelor moderne de renunțare la scutec
Metodele moderne de renunțare la scutec au unele elemente comune și extrem de importante:
Se bazează pe laudă, apreciere și afecțiune;
Permit utilizarea recompenselor;
Nu implică pedepse și critici;
Respectă anumite norme de siguranță și sănătate.
Cele mai populare metode moderne de renunțare la scutec sunt:
Comunicarea eliminării (antrenamentul timpuriu la oliță)
Antrenamentul la oliță centrat pe copil
Metode rapide de antrenament la oliță
Antrenamentul la oliță ghidat parental
Metoda „fundulețului gol”
La acest moment, nu există consens în lumea experților referitor la care este metoda optimă de renunțare la scutec. Important este ca părintele să își amintească faptul că fiecare copil este unic, are propriul său ritm de dezvoltare și propriile nevoi.
Citește pe larg despre:
Când e de preferat să înceapă procesul de renunțare la scutec devreme sau prea târziu
Procesul de renunțare la scutece se poate desfășura rapidu succes să trecem la oliță
Antrenamentul timpuriu la oliță
În mod evident, bebelușii nu sunt capabili să rezolve în mod independent probelam legată de mersul la oliță sau controlul sfincterelor. Cu atenție și răbdare, părinții și bebelușii pot învăța împreună, astfel încât să nu fie necesară dependența de scutece.
Comunicarea eliminării, cum mai este cunoscută această metodă, reprezintă o abordare blândă în acest sens, care a început să câștige adepți și în civilizația vestică. Un studiu efectuat de Bender și col. în 2021 a urmărit 87 bebeluși în primul an de viață și a arătat că, folosind această metodă, o treime dintre familii a renunțat la scutece și a evoluat către lenjerie normală.
Antrenamentul la oliță centrat pe copil
Această metodă de dezvățare de scutec a fost dezvoltată de T. Brazelton încă din 1962, când acesta a observat că insistențele părinților și presiunea din partea acestora se asociază cu refuzul copiilor de a folosi olița, constipație severă și alte dificultăți în acest sens.
Recomandarea lui Brazelton este ca părintele să aștepte până ce observă unele indicii care ar semnala că micuțul este suficient de dezvoltat pentru a folosi olița. Adultul nu trebuie sî insiste, dacă juniorul nu manifestă interes sau dacă reacționează în mod negativ. Nu există un calendar sau un program strict care trebuie respectat, temporizarea depinzând exclusiv de copil și de modul în care reacționează acesta.
Copilul va fi însoțit la magazin pentru a-ți alege o oliță. Adultul îl va încuraja să se așeze pe ea îmbrăcat, ca pe un scăunel. Odată ce gestul devine confortabil, părintele îi va propune copilului să se așeze fără să poarte scutec. I se poate explica micuțului care este scopul oliței prin mutarea conținutului solid al unui scutec în oliță, după care copilul poate însoți părintele la baie, când o golește și o spală.
Odată ce bazele sunt formate cu grijă, se presupune că inițiativa copilului de a elimina în oliță îi va aparține în totalitate acestuia.
Această metodă este adecvată unei renunțări relativ târzii la scutec. Vârsta medie la care se începe acest proces este de 24 luni. Aproximativ jumătate dintre copii folosesc olița până la 27 luni, dar la unii dintre ei această perioadă durează mai mult, până la 34 – 38 luni.
Un studiu semnat de Joinson în 2009 a implicat 8000 copii și a demonstrat că riscul regresiilor și al accidentelor este mai mare în cazul în care acest antrenament începe după vârsta de 24 luni. Un alt studiu statistic (Carvalho, 2022) arată că acei copii care încheie antrenamentul la oliță după vârsta de 24 luni au o frecvență mai mare a enurezisului nocturn. Citește și despre: Cum am renunțat la scutec. Mărturiile unei mame despre provocările antrenamentului la oliță
Metodele rapide de antrenament la oliță
Ideea renunțării la scutec într-o singură zi a fost avansată de Azrin și Foxx în anul 1974. Cei doi psihologi se adresează părinților ai căror copii au cel puțin 20 luni împlinite și în cazul cărora nu s-au făcut nici un fel de eforturi anterioare de dezvățare de scutec.
Aceste tehnici rapide includ:
Jocul de rol (cu o păpușă care simulează urinarea)
Stimulare pozitivă cu ajutorul recompenselor;
Exerciții practice în care se simulează statul pe oliță;
Corectarea promptă în cazul accidentelor (reluarea exercițiilor practice de simulare a statului pe oliță imediat după ce a făcut pe el).
Metoda poate funcționa în unele familii, dar numai în măsura în care și părintele, și copilul sunt confortabili cu acest stil de comunicare și colaborare.
Antrenamentul la oliță ghidat parental
Această abordare implică principii de lucru regăsite în multe dintre celelalte metode menționate. O variantă este și cea propusă de dr. Schmidt, profesori de Pediatrie la Universitatea Colorado. Recomandarea lui este ca părinții să planifice din timp întregul proces. Cu luni înainte de a pune lucrurile în practică, părintele ar trebui să îl pregătească pentru copil pentru această etapă.
Copilul este cel care trebuie să aleagă olița, care va fi lăsată la vedere, în spațiul în care copilul petrece cel mai mult timp. Abia după ce copilul devine familiarizat cu ea și i se pae confortabil să se așeze pe ea, acesta poate fi lăsat în îmbrăcăminte sumară și urmărit pentru indicii că ar vrea să urineze sau să defece. Atunci când e momentul potrivit, copilul va fi pus pe oliță; dacă reușește să facă, va fi lăudat cu mult entuziasm. Dacă nu a făcut nimic, părintele va lăuda încercarea. Atitudinea adultului trebuie să rămână pozitivă și afectuoasă, inclusiv atunci când apar accidente. Citește și despre: Metode pentru învățarea la oliță a copilului – E pregătit să renunțe la scutece?
Metoda „fundulețului gol”
Această metodă este valabilă în cazul copiilor cu vârsta mai mare de 30 luni și care știu deja la ce anume folosește olița, doar că nu sunt atenți la semnalele transmise de propriul corp. Principiul metodei se bazează pe observația că celor mici nu le place să se ude sau să stea uzi.
Copilul va fi dezbrăcat de la jumătate în jos și lăsat să se joace. Oferă-i cât mai multe lichide și lasă-l să se joace. Stai cu copilul și însoțește-l, fără a încerca să îi amintești de oliță.
Alege un spațiu în care nu e o problemă dacă micuțul urinează pe jos – vara, în curte, e soluția ideală, dacă e posibil. În orice caz, strânge covoarele dacă vrei să îți ușurezi viața.
Succesul acestei metode nu este bine cuantificat, parțial pentru că ea nu este folosită neapărat pentru a învăța copilul să folosească olița, cât mai ales pentru a-i atrage atenția asupra semnalelor transmise de corp înainte de eliminarea urinei sau fecalelor. Scopul ei este de a reduce frecvența accidentelor.
Antrenamentul la oliță este un proces care trebuie abordat cu mult calm și cu răbdare. Părinții nu trebuie să se aștepte la rezultate peste noapte; dimpotrivă, ei trebuie să aibă răbdare și să mențină o atitudine pozitivă chiar și atunci când copilul greșește și murdărește hainele. Citește pe larg despre: Cele mai frecvente probleme asociate renunțării la scutec. Prevenție și soluții practice atunci când le întâmpinăm
