Ne amintim cu totii de serbarile de 8 martie de la gradinita. De cand am crescut, ni s-au parut desuete. Nu le-am inteles, ne-am distrat pe seama lor, le-am „denigrat” chiar, la un moment dat. Dar acum suntem si noi, la randul nostru, MAME. Acum le intelegem pe mamele noastre care lacrimau cand ne auzeau recitand cate o poezie invatata pentru ele. Acum, cand ne-a venit si noua randul, le intelegem temerile, emotiile si mai ales bucuria, bucuria pura, mandria si recunostinta de a avea cel mai grozav copil din lume. Eu le-am regasit cumva intamplator, aceste clasice poezii pentru si despre Mama. Le stiam, le stii si tu, sunt sigura, insa mie mi-au smuls o lacrima si mi-au bucurat sufletul, pentru ca sunt mama copiilor mei. Asa ca am vrut sa ti le amintesc si tie, ca sa nu uiti niciodata cat de importanta esti. Cea mai importanta fiinta din viata copilului tau!
Cea mai scumpă de pe lume – Nichita Stanescu
Spune-mi care mamă anume
Cea mai scumpă e pe lume?
Puii toți au zis de pasari,
Zarzării au zis de zarzări,
Peștișorii, de peștoaică,
Ursuleții, de ursoaică,
Șerpișorii, de șerpoaica,
Tigrișorii, de tigroaică.
Mânjii toți au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe,
Nucii toți au zis de nucâ,
Cucii toți au zis de cucă,
Toți pisoii, de pisică,
Iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume,
Cea mai scumpă de pe lume!
Mama – Nina Casian
M-a crescut mama în poală
Din leagăn pân’ la şcoală
Zile-ntregi şi nopţi de-a rândul
Mi-a vegheat somnul şi gândul.
M-anvăţat să gânguresc
Să spun mamă, să zâmbesc,
M-anvăţat apoi prin casă
Primii paşi până la masă.
M-anvăţat ca să nu mint
M-anvăţat să nu m-alint
Să nu ştiu ce este frica
Toate m-anvăţat mămica!
Mamă bună, mamă dragă
Te-oi iubi o viaţă-ntreagă
Pentru tot ce ai făcut
Pentru că tu m-ai crescut.
Primăvara – Elena Dragoş
Sub fereastra casei mele
Vin şi trec atâţia paşi
Dar eu ştiu când trece mama
Mersul ei e mai gingaş.
Când îi sună glasul dulce
Eu un cântec îl socot,
Când mă strânge-n braţe mama
Eu mă fac micuţ de tot.
Cerul e senin de parcă-i
Floare de nu mă uita,
Primăvara-i mai frumoasă
Când zâmbeşte mama mea.
De ziua mamei – Elena Farago
Eu nu sunt destul de mare
Ca sa pot sa-nvat macar,
De pe carte, o urare,
Si nu sunt destul de mare
Ca sa-ti dau un dar.
Dar iti dau o sarutare,
Ici, pe obrajor,
Si pe mana asta care
Ma-ngrijeste-n fiecare
Zi, cu-atata dor!
Zile lungi si voie buna
Iti doresc eu mult,
Si ma rog de flori sa-ti spuna
Sa ma ierti, mamica buna,
Ca nu stiu mai mult!
MAMA – George Cosbuc
In vaduri ape repezi curg
Si vuiet dau In cale,
Iar plopi in umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Carari ce duc la moara –
Acolo, mama, te zaresc
Pe tine-ntr-o cascioara.
Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacara lor geme:
Clipeste-abia din cand In cand
Cu stingerea-n bataie,
Lumini cu umbre-amestecand
Prin colturi de odaie.
Cu tine doua fete stau
Si torc in rand cu tine;
Sunt Inca mici si tata n-au
Si George nu mai vine.
Un basm cu pajuri si cu zmei
Incepe-acum o fata,
Tu taci s-asculti povestea ei
Si stai Ingandurata.
Si firul tau se rupe des,
Caci ganduri te framanta.
Spui soapte fara de-nteles,
Si ochii tai stau tanta.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Cand fusul se desfira…
Te uiti la el si nu-l ridici,
Si fetele se mira.
…O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti!
La geam tu sari deodata,
Prin noapte-afara lung privesti –
– „Ce vezi?I Intreab-o fata.
– „Nimic… Mi s-a parut asa!
Si jalea te rapune,
Si fiecare vorba-a ta
E plans de-ngropaciune.
Intr-un tarziu, neridicand
De jos a ta privire:
– „Eu simt ca voi muri-n curand,
Ca nu-mi mai sunt In fire…
Mai stiu si eu la ce gandeam?
Aveti si voi un frate…
Mi s-a parut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.
Dar n-a fost el!… Sa-l vad venind,
As mai trai o viata.
E dus, si voi muri dorind
Sa-l vad o data-n fata.
Asa vrea poate Dumnezeu,
Asa mi-e datul sortii,
Sa n-am eu pe baiatul meu
La cap, In ceasul mortii!
Afara-i vant si e-nnorat,
Si noaptea e tarzie;
Copilele ti s-au culcat –
Tu, inima pustie,
Stai tot la vatra-ncet plangand:
E dus si nu mai vine!
S-adormi tarziu cu mine-n gand
Ca sa visezi de mine!
Mama – Nicolae Labis
N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune
Un om ce de pe-acasa a venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai albit, mamuca, ai albit.
Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava.
Eu nu stiu cum sa cred atatea vesti,
Când din scrisori eu vad precum matale
Din zi în zi mereu intineresti.
N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune
Un om ce de pe-acasa a venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai albit, mamuca, ai albit.
Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava.
Eu nu stiu cum sa cred atatea vesti,
Când din scrisori eu vad precum matale
Din zi în zi mereu intineresti.
Cu drag,
IOANA
32 ani
Mama de 2 minuni & Redactor ClubulBebelusilor.ro
