Este fascinant cum o mama absolut indragostita de copilul sau ajunge sa il respinga, fara ca macar sa isi dea seama! Afla cum iti respingi si tu copilul, uneori!
Orice mama intrebi, va spune ca isi iubeste copilul mai presus decat pe sine insasi. Cu toate acestea, multe mame isi resping uneori, in mod inconstient, copilul.
Nu contestam faptul ca fiecare mamica isi iubeste extraordinar de mult copilul si ca ii doreste numai binele. Si totusi, fara sa isi dea seama, multe mamici au in anumite momente au reactii si comportamente care il fac pe copil sa se simta respins. Iata ce faci uneori, fara sa iti dai seama de impactul pe care gesturile sau vorbele tale il au asupra copilului tau.
Critica. Moduri în care îți respingi copilul
Pentru un adult din ziua de azi, este greu de imaginat ca ar putea creste un copil fara a-l critica niciodata. In fond, cu totii gresim si suntem criticati pentru greselile noastre, nu-i asa?
Problema este ca cei mici sunt deosebit de sensibili la critica. Mai ales daca aceasta vine din partea persoanei de incredere. Sa nu uitam ca stima de sine a copilului se cladeste pe increderea si aprecierea pe care o primeste acesta din partea parintilor! Atunci cand parintele isi critica adesea copilul, mesajul pe care il transmite este: Nu esti destul de bun. Nu imi place de tine. Nu esti in stare sa faci asta.
Ce ar trebui sa faci? Ar fi minunat daca ai reusi sa iti controlezi exprimarea, in asa fel incat sa nu il critici niciodata pe cel mic. Si nu, asta nu inseamna sa il lasi sa greseasca si sa persiste in greseala! Inseamna doar ca abordarea ta va fi una pozitiva si optimista! Nu vei critica niciodata copilul si nu il vei eticheta, ci te vei referi la fapta pe care a facut-o. In loc sa subliniezi ca a gresit si sa insisti in a evidentia greseala, concentreaza-te pe solutia corecta pe care ar fi putut-o gasi.
In loc sa ii spui „Raule! Sa iti fie rusine ca l-ai lovit pe copilul ala care ti-a luat jucaria!” incearca mai degraba „Stiu ca te-ai enervat ca ti-a luat jucaria, ar fi fost bine sa vii sa imi spui si te-as fi ajutat. Atunci cand lovesti, il faci sa sufere”.
Subestimarea. Moduri în care îți respingi copilul
Multi parinti cad in aceasta capcana, din dorinta de a-si ajuta copilul. Dar parintii nu inteleg ca de fapt, copiii sunt perfect capabili sa faca alegeri bune, sa se descurce singuri in anumite privinte. Un parinte care spune mereu „Lasa ca fac eu asta pentru tine/in locul tau”, nu isi dovedeste dragostea, ci transmite mesajul ca nu are incredere in capacitatea copilului sau de a face singur anumite lucruri.
Desigur, este minunat sa iti ajuti copilul atunci cand ti-o cere, daca este ceva care intr-adevar il depaseste sau daca este obosit sau preocupat de altceva. Dar atunci cand copilul nu are nici o provocare in viata sa de zi cu zi, el intelege ca este neajutorat, incapabil, si cui ii place o asemenea persoana?
Ne-ascultarea. Moduri în care îți respingi copilul
Cu totii ne auzim copiii atunci cand vorbesc, dar cati dintre noi ii ascultam cu adevarat? Atunci cand ne povestesc „prostiile” lor de la gradinita, „maruntisurile” care au intervenit in relatia lor cu cel mai bun prieten sau cu colegul de banca, intrebarile lor, temerile si emotiile ascunse in spatele unui joc de rol? Cati dintre noi ne gasim timpul si disponibilitatea de a sta fata in fata cu copilul si de a vorbi cu el privindu-l in ochi?
Copilul simte foarte bine daca a reusit sa ne capteze intreaga atentie, sau daca il inganam in timp ce ne citim notificarile de pe Facebook. Atunci cand ii acorzi copilului doar fragmente din atentia ta, atunci cand el are nevoie sa te simta implicat 100% in intamplarile din viata lui, ii transmiti mesajul ca nu este suficient de important incat sa merite sa te concentrezi asupra lui.
Care sunt consecintele acestui sentiment de respingere?
Este simplu. Copilul se va instraina. Cu cat aceasta instrainare se petrece mai devreme, cu atat va fi mai greu de suportat de catre copil. Un adolescent isi va gasi prieteni mai mult sau mai putin inspirat alesi carora sa le impartaseasca gandurile sale, dar un copil prescolar nu poate suplini aceasta lipsa pe care o traieste acut.
Copilul va incerca sa faca orice, doar pentru a fi placut si a beneficia de atentia persoanelor importante din viata lui. Respectul sau de sine scazut il va expune la diverse riscuri, iar lipsa de conectare cu parintii isi va pune amprenta si asupra relatiilor sale viitoare.
Daca este sa iti analizezi obiectiv comportamentul, ti se intampla sa iti respingi inconstient copilul?
