
Tatăl are un rol esențial în viața copilului, chiar dacă, de multe ori, în primii ani, atenția se concentrează mai ales asupra mamei. Mama hrănește, liniștește, organizează, observă, anticipează. Și, uneori, fără să își dea seama, preia aproape tot spațiul relației cu copilul. Dar copilul are nevoie și de tată. Nu ca de un „ajutor” al mamei, nu ca de un adult secundar, ci ca de o prezență diferită, importantă și profund formatoare.
Un tată bun nu este neapărat tatăl perfect din fotografiile virale de pe internet. Nu este doar cel care se joacă spectaculos, se costumează în personaje de poveste, acceptă să fie pictat cu ojă sau construiește cele mai amuzante aventuri în sufragerie. Toate acestea pot fi frumoase și pline de farmec, dar rolul tatălui în viața copilului merge mult mai adânc.
Un tată bun este cel care se implică, care își face timp, care ascultă, care protejează, care pune limite fără să rănească și care știe să intre, măcar din când în când, în lumea copilului său. Este tatăl care nu se teme de joacă, de tandrețe, de emoție sau de apropiere. Este cel lângă care copilul simte că poate încerca, poate greși, poate râde, poate plânge și poate crește în siguranță.
Așadar, ce înseamnă cu adevărat să fii un tată bun? Ce are nevoie copilul să primească de la tatăl lui și ce face diferența între simpla prezență și o relație care hrănește, susține și rămâne în suflet?
Asadar, ce trebuie sa faca un tatic, ca sa merite titlul de tatic bun?
Sa aiba rabdare.
Multa, multa rabdare! Bebelusii si copiii invata in ritmul lor, si odata ce au invatat ceva, repeta si exerseaza, pana cand sunt ei multumiti de rezultat. Iar timpul are cu totul alta semnificatie pentru ei, decat pentru noi! Rabdarea este calitatea cheie, aplicabila in absolut are orice legatura cu bebelusul si copilul:mancat, schimbat, antrenament la olita, invata sa se imbrace singur si orice altceva!
Sa fie mereu interesat.
Chiar si atunci cand nu este! Stim cu totii, faptul ca un copil a construit un turn din 3 cuburi s-ar putea sa nu fie extrem de interesant. Cum nu e cine stie ce captivant nici gandacul pe jumatate mort pe care ni-l arata cu mandrie. Dar nu ai vrea sa ii strici copilului buna dispozitie, sau sa ii diminuezi sentimentul de curiozitate si succes! Asadar da, este esential sa fii plin de entuziasm si interesat de orice spune sau face acesta! CITEȘTE ȘI: Să ne bucurăm acum de copiii noștri
Sa aiba timp.
Pentru copii este foarte important sa petreaca timp cu taticii lor. Daca la inceput este de la sine inteles ca bebelusul petrece foarte mult timp cu mama, pe masura ce acesta creste, isi doreste mai mult timp cu tati. Pentru ca tati e altfel. E ceva nou si, de cele mai multe ori, e mai putin disponibil, ca timp, decat mama.
Sa fie ferm si consecvent.
Copiii nu isi doresc un tata strict, insa au nevoie de o figura paterna ferma, care sa le inspire siguranta si incredere. Este important ca tatal sa reuseasca sa pastreze un echilibru intre regulile legate de siguranta si integritatea copilului si nevoia micutului de a explora lumea.
Sa fie flexibil.
Aceeasi actiune a unui copil poate fi determinata de contexte extrem de diferite, iar reactia adultului trebuie sa fie alta, in functie de acest context. Nu mai spunem de cat de schimbatoare sunt gusturile copilului, despre cum azi vrea sa manance doar paste in timp ce maine nu vrea sa le vada in fata ochilor, despre cum ieri a impartit jucariile cu oricine iar azi tipa furios daca se apropie cineva de lopatica lui!
Sa asculte.
Inainte sa inceapa sa vorbeasca, bebelusii comunica non-verbal. Apoi, stalcesc cuvinte si inventeaza cuvinte proprii. Iar cand in sfarsit incep sa vorbeasca, au de povestit o multime de chestii marunte, care pentru ei sunt esentiale. Un tata bun isi asculta copilul, indiferent de metoda de comunicare pe care a reusit acesta sa o gaseasca. CITEȘTE ȘI: CREȘA – Abandon sau socializare pentru bebe
Sa se joace.
Un mare atu al taticilor este acela ca reusesc sa fie mai amuzanti decat majoritatea mamicilor.
Cea mai mare parte a taticilor reusesc sa se maimutareasca impreuna cu micutii lor, incep cu acestia un joc cu trenulete pe care il continua mult dupa ce copilul s-a plictisit si l-a abandonat, sar prin frunze, se stropesc cu apa si fac o multime de alte chestii pe care mami le aproba cu jumatate de gura, din tendinta firesca de supraprotectie.
Sa il puna pe copil pe primul plan.
Uneori, cand copilul e racit si se simte rau, trebuie sa stai sa te uiti cu el pentru a suta oara la episodul lui preferat din Mickey Mouse. Alteori trebuie sa iti imparti felul de mancare preferat cu micutul care acum 15 minute decretase vehement ca el nu vrea asa ceva. Si uneori trebuie sa renunti la iesirea cu prietenii la meci, pentru ca fiul sau fiica ta te tin de mana si te roaga sa nu pleci.
Sa dea dovada de empatie. Fata de copil, fata de alti copii cu care copilul sau interactioneaza si, nu in ultimul rand, fata de partenera.
Sa fie …rezistent. energia copilului este de multe ori „prea mult” pentru orice adult obisnuit. Dar taticii nu sunt oameni obisnuiti, ei sunt super-eroii copiilor lor!
A fi un tata bun nu are legatura cu venitul familiei. Sau cu vocea autoritatii in familie, sau cu nimic din toate acestea. Ca sa fiu un tata bun pentru copiii mei, trebuie pur si simplu sa fiu acolo langa ei, pentru ei, cu tot sufletul meu. Sa ma pun in locul lor, sa copilaresc impreuna cu ei, sa redescopar lumea prin ochii lor. Sa le ofer un dar de mare pret, amintiri frumoase pe care sa le poarte in suflet cand vor fi la randul lor parinti, si isi vor oferi o clipa de ragaz in goana vietii.
Taticul vostru, de ce este cel mai bun tatic?
CITEȘTE ȘI: Anxietatea de separare | Copilul este atât de atașat de mamă încât nu poate pleca nicăieri fără el






