Prin “ce spune bunica” sau “sfaturile bunicii” nu ne referim la o bunica anume, desigur, ci la un set de “metode educationale traditionaliste” care in general sunt promovate de persoane mai in varsta si care de multe ori intra in conflict cu ideile generatiei actuale de mamici sau, dimpotriva, sunt preluate fara a fi supuse indoielii pe considerentul ca sunt testate si au trecut proba timpului.
Cand vine vorba de cresterea si educarea copiilor avem tendinta sa spunem ca exista “metode moderne, actuale” si “metode de pe vremea bunicii”.
Este important de retinut ca nu tot ce e nou, “in trend”, trebuie imbratisat si nici tot ce e clasic, vechi, nu trebuie respins.
Criteriul de apreciere ar trebui sa fie impactul pozitiv sau negativ pe care o metoda sau alta il are asupra copilului. Este drept ca multe din “spusele bunicii” sunt superstitii sau metode arhaice fara functionalitate de fapt si fara suport stiintific. Dintre acestea unele sunt inofensive insa altele pot fi de-a dreptul primejdioase.
Sa vedem care ar fi cele fara baza stiintifica si pe care e bine sa le evitam cu riscul de a supara bunicii:
“Sa nu scoti copilul nebotezat afara”.
Aceasta este, desigur, o superstitie, iar bine pentru bebelus este sa ia contact cu lumea inconjuratoare inca de cand iese din maternitate, sa fie scos la aer, plimbat, chiar daca are doar cateva zile mai ales ca in ziua de azi botezul se face la cateva luni ale copilului, cum ar fi sa-l tii inchis in casa atata timp?
Sa nu iesi tu, ca mama, afara, cat timp esti lauza (6 saptamani)
Acest sfat, daca ar fi urmat, ar fi numai bun sa contribuie la o posibila depresie post-partum care oricum le pandeste pe multe proaspete mamici. Este o superstitie nefondata, ca toate superstitiile de altfel iar pentru sanatatea mentala si fizica a mamei este bine sa iasa la plimbare cat mai curand dupa nastere, chiar daca ea este lauza iar copilul nebotezat.
Sa pui o moneda pe buricul nou-nascutului
Sa se vindece mai repede sau sa se evite hernia ombilicala: avand in vedere cati microbi colcaie pe banii aflati in circulatie si trecuti prin atatea maini mai degraba bebelusul s-ar putea alege cu o infectie decat cu vindecarea rapida a bontului ombilical.
“Sa tii mereu copilul cu caciulita pe cap si afara si in casa, sa nu-l traga curentul”.
Acesta si orice sfat legat de infofolirea bebelusului nu face decat rau, subrezind organismul copilului care va fi mult mai sensibil si predispus la imbolnaviri.
Trebuie sa imbracam copilul conform vremii, nu il vom scoate dezbracat pe frig, ploi si vant “sa se caleasca” in mod spartan, dar nici nu trebuie sa-l chinuim cu straturi multe de imbracaminte, fular, caciuli cand nu este cazul.
Faptul ca il imbracam gros cand afara este vreme placuta nu il va feri de raceli, dimpotriva: copilul va transpira si se va imbolnavi tocmai din cauza imbracamintii excesive.
“Copilul care plange mult sau da semne de suferinta este deochiat si trebuie descantat”.
Daca vi se pare ca ceva este in neregula cu bebelusul apelati la specialist pana nu se ajunge la ceva grav, nu “tratati” copilul cu descantece, rugaciuni sau “vrajitorii”.
“Copilul trebuie pupat doar in somn, sa nu si-o ia in cap”
Din pacate aceasta vorba ingrozitoare inca mai circula printre unii parinti. Ar trebui sa fie clar ca lumina zilei ca unui copil trebuie sa-i oferi mereu afectiune, sprijin, iubire neconditionata pentru ca el sa se transforme intr-o persoana echilibrata si increzatoare in sine.
De asemenea orice sfat care implica neglijarea copilului de genul “lasa-l sa planga sa faca plamani” sau “nu-l legana/ nu-l lua in brate ca se invata asa” etc trebuie respins fara nicio indoiala.
In ceea ce priveste leacurile babesti, depinde.
Exista remedii care functioneaza si se pot aplica (impachetari cu apa la temperatura camerei in caz de febra, sosete udate in otet diluat cu apa, felii de cartof in talpa, ceai de menta la diaree la un copil mai mare etc) dar si remedii care pot fi nocive (frectii cu alcool, inclusiv spirt sanitar, la bebelusi sau copii, tot felul de potiuni/infuzii din plante care pot avea efecte negative etc).
Legatul picioarelor pentru a fi drepte sau lipirea urechilor cu leucoplast pentru a nu fi “clapauge” sau tinerea copilului cu caciula stransa pe urechi din acelasi motiv: desi suna ilar, inca mai sunt mame care cred aceste “sfaturi populare” si procedeaza conform lor.
Sa fim seriosi, natura nu poate fi “pacalita” atat de usor: daca bebelusul mosteneste “parantezele” unui parinte sau urechile cuiva din familie putem noi sa intervenim oricat, nu putem modifica genetica. Rezultatul va fi doar chinuirea copilului.
Educarea copilului prin “metoda fricii” si “metoda rusinii”
Din pacate acestea sunt metode “de dresaj” cu posibile rezultate rapide pe moment dar cu repercusiuni asupra dezvoltarii armonioase a copilului.
Un parinte nu trebuie sa convinga un copil sa nu faca un lucru nedorit apeland la personaje ca “bau-bau, lupul, politistul care baga copiii in sac, popa care taie limba, doctorul care face injectii copiilor rai” si alte asemenea povesti de groaza care ne-au “incantat” multora copilaria si care de multe ori, din inertie, sunt preluate si perpetuate chiar si in ziua de azi.
De asemenea un copil poate fi educat printr-un bun exemplu propriu si prin explicatii, nu prin “rusinare” mai ales in public, o metoda umilitoare si fara valoare pedagogica.
Sfaturi legate de alaptare si nutritia copilului in general.
Printre acestea pot fi si lucruri bune (sa alaptezi cat mai mult, laptele matern este cel mai bun pentru copil) dar si nepotrivite.
Introducerea laptelui de vaca (eventual indoit cu apa/ceai de musetel) de la cateva saptamani/ luni, introducerea alimentelor solide inainte de 6 luni, hranirea copilului mic cu “de toate”, inclusiv sarmale de porc, fasole frecata, o gura de bere pe principiul ca “pofteste, sarmanul!”.
Toate acestea sunt lucruri pe care o persoana educata si cu acces la informatie ar trebui sa sa stie ca fac parte din categoria “asa nu” chiar daca bunicii insista ca asa au crescut generatii intregi de copii si n-au patit nimic.
In concluzie trebuie sa trecem “sfaturile bunicii” prin filtrul gandirii proprii si de asemenea sa le verificam actualitatea confruntandu-le cu parerile specialistilor din zilele noastre.
Tu ce sfaturi ale bunicii le-ai acceptat ca fiind de bun-simt si potrivite si pe care le-ai respins ca fiind necorespunzatoare?
