Recomandările privesc nu doar persoanele care se confruntă cu problemele cauzate de boala celiacă, sensibilitate digestivă, oboseală, vedere încețoșată, afecțiuni autoimune, inflamații ori diverse dureri de corp, ci și pe cele cu o stare generală de sănătate bună. Veștile bune sunt că toate aceste stări neplăcute se pot trata sau ameliora în urma unui regim alimentar din care glutenul, infama proteină ce se regăsește în grâu, este în totalitate exclus. Pentru că în mediul on-line sunt postate frecvent materiale cu feluri culinare și rețete pe bază de gluten, vom povesti aici, pe scurt, argumentele renunțării, măcar vreme de 3 săptămâni, la produsele alimentare cu gluten.
Cine se încumetă să încerce dieta cu 0% gluten și să ne spună la final cum se simte? Știm că va fi despre un plus la starea de bine și intuim un mulțumesc pentru sfaturile primite. Provocarea este adresată tuturor, indiferent de vârstă. Iată 10 motive suficiente să renunțați la gluten, timp de 21 de zile! La final, vă veți convinge că efortul a meritat.
1. Glutenul crește glicemia și îngrașă
Am comasat două argumente, două efecte nedorite ce se întâlnesc uneori simultan, ambele bune de luat în calcul în cazul deciziei de a lua o pauză de la produsele cu gluten în conținut. Făina de grâu industrială modernă este intens procesată și are în componență amilopectina A, numită super-amidon. Este responsabilă de creșterea indicelui glicemic și echivalează cu consumul direct de zahăr alb, rafinat! Amilopectina A face ca pâinea să fie ușoară și pufoasă. De asemenea, provoacă producție de insulină în exces, fapt ce duce la apariția inflamațiilor în organism, la depozitarea grăsimilor, la pofte și mai mari de carbohidrați, la instalarea unui metabolism lent.
Știați că făina acționează asupra organismului mai mult decât o face zahărul? Consumul a două felii de pâine procesată (feliată, afânată, ambalată, cu termen de valabilitate extins până aproape de o lună) urcă glicemia la un nivel mai ridicat decât două lingurițe de zahăr, mâncate deodată. Încearcă și: 5 Idei de rețete pentru pâinea fără gluten
2. Glutenul favorizează procesul inflamator din organism
Hibridizarea grâului modern cu scopul randamentului și rezistenței la secetă a generat o creștere a proteinelor gliadină și gluten, elemente inflamatorii care expun organismul la sensibilitate în fața bolii celiace. Recent, experții domeniului medical au început să recunoască posibila legătură dintre gluten și durerile articulare non-patologice (nu sunt o consencință a bolilor). Cei ce se confruntă cu problemele cauzate de boala celiacă sau care au intoleranță la gluten și totuși îl consumă, se trezesc cu inflamații provocate de sistemul imunitar, acesta funcționând eronat. E posibil ca semnele externe ale unui proces inflamator să nu fie constatate, lipsa gâlmelor înroșite de pe brațe sau picioare să fie înlocuită de unele dureri articulare.
Știați că grâul de acum nu mai are nicio legătură cu cel ce se cultiva în urmă cu 40-50 de ani? Una era pâinea preparată atunci, cu totul alta e cea consumată în prezent, indiferent de sortimentele comercializate la raft.
3. Glutenul deteriorează mucoasa intestinală, cauzând afecțiuni intestinale și autoimune, alergii și intoleranță
Atunci când organismul nostru are intoleranță la gluten, celulele intestinale pot elibera zonulină, o proteină implicată uneori în instalarea sindromului de intestin permeabil. Afecțiunea extrem de neplăcută (în special la nivelul vezicii urinare) presupune trecerea toxinelor din intestin direct în fluxul sanguin. Sistemul imunitar al omului este conceput/adaptat astfel încât să facă față microbilor, paraziților, virușilor, bacteriilor, însă în cazul unui intestin permeabil, lucrurile se complică. Unde mai pui că prezenta lume care ne înconjoară este oricum copleșită de elemente nocive organismului? De câte ori organismul este expus la un element periculos, glutenul în cazul de față, sistemul imunitar îi memorează structura, așa încât să îl poată recunoaște în viitor și să dezvolte împotriva sa o apărare eficientă.
Alergiile și intoleranțele alimentare sunt tipuri diferite de reacții, ambele trebuind a fi tratate cu atenție, prin excluderea completă din dietă a alimentelor nocive. Intoleranțele sunt mai frecvente și includ adesea lactoza, glutenul și fructoza. Continuarea consumului de alimente care provoacă o reacție în organism poate provoca inflamații și daune permanente sistemului digestiv (permeabilitate intestinală). Din cauza unei calități slabe a alimentelor (mai mulți conservanți, aditivi și o intensă procesare), aproximativ 20% dintre consumatori au raportat reacții adverse la anumite alimente. CITEȘTE ȘI: Când glutenul devine o problemă – Infografic Boala Celiacă
4. Grâul, bogat în gluten, este stropit cu substanțe chimice nocive
Glifosatul este un erbicid utilizat pe scară largă, despre care se știe că este dăunător pentru sănătate. Ingredientul activ folosit la producerea pesticidelor, sub denumirea comercială Roundup (Monsanto), a fost asociat cu limfomul non-Hodgkin, un tip de afecțiune care afectează celulele albe din sânge. Activiștii pro-sănătate au luptat mult timp pentru a interzice acest ingredient, fix din cauza toxicității lui. Datele, în număr tot mai mare, arată că substanța clasificată în Grupa 2A poate fi un carcinogen.
Știați că pentru a deshidrata sau usca grâul, iar boabele să-i fie mai ușor de desprins, grâul este adesea pulverizat cu glifosat la recoltare?
5. Glutenul are un impact negativ asupra sănătății creierului
Dr. neurolog David Perlmutter pledează pentru o viață fără gluten. Cercetările sale arată că persoanele cu niveluri scăzute de zahăr în sânge prezintă un risc mai mic de a dezvolta boala Alzheimer și alte formele de demență. În opinia lui, glutenul crește nivelul de zahăr din sânge. Chiar și ușoarele creșteri ale glicemiei sporesc riscul de degenerare a creierului. Interesul cercetătorilor din domeniu se îndreaptă momentan spre glicație, un proces definit prin atașarea zahărului de proteinele din organism. Rezultatul generează apariția substanțelor chimice inflamatorii.
Știați că riscul de demență se poate reduce printr-o dietă bogată în alimente antiinflamatorii, săracă în gluten și alți carbohidrați (conform studiilor efectuate de Dr. Perlmutter)?
6. Produse fără gluten? Glutenul se găsește în aproape tot ceea ce este rafinat și procesat
Problema este că glutenul a pătruns în alimentație printr-o multitudine de moduri. Ca să-l eviți, nu e la fel de simplu ca și cum ai renunța doar la pâine (deși și acesta este un start foarte bun). De la micul dejun și până la deserturi, produsele cu gluten în conținut sunt prezente în aproape tot ceea ce mâncăm și bem! Multe dintre alimentele menționate mai jos sunt ultra-procesate, bogate în zahăr și nu pot fi incluse în nicio dietă sănătoasă.
- Majoritatea sortimentelor de pâine, biscuiți, covrigi
- Cereale pentru micul dejun / granola
- Produse de patiserie (prăjituri, fursecuri, brioșe, merdenele, ștrudele)
- Bunătăți dulci precum gogoșile, clătitele și wafe-le
- Paste, tăiței, spaghete, tortellini
- Gustări de genul batoanelor de cereale, energizante, covrigei, sticks-uri
- Sosuri și condimente, inclusiv sosul de soia
- Atenție tătici, berea!
CITEȘTE ȘI DESPRE: Glutenul, periculos sau nu?
7. Glutenul afectează pielea
Pielea uscată, cu iritații, erupții, eczeme, psoriazisul, acneea și alte afecțiuni cutanate pot apărea din cauza intoleranței la gluten și a intestinului permeabil. Cea mai bună abordare pentru îmbunătățirea sănătății pielii și vindecarea mucoasei intestinale este, așa cum era de așteptat, evitarea totală a grâului (a glutenului). Acordați atenție ingredientelor naturale. Produsele integrale și substanțele nutritive pe care acestea le oferă sunt esențiale pentru o piele sănătoasă. Creșteți aportul de legume, fructe, nuci, semințe, cereale integrale, proteine de calitate și grăsimi nesaturate. Reduceți aportul de zahăr, alcool și alimente procesate, cum ar fi carbohidrații rafinați și totul va fi bine! Știați că o nutriție deficitară nu poate fi înlocuită de nicio cremă pentru mâini sau corp, indiferent de cât de hrănitoare și hidratantă ar fi?
8. Glutenul afectează starea de spirit
Știința spune că creierul, intestinul și microbiomul intestinal comunică între ele, sunt conectate printr-o așa numită axă. Starea intestinului joacă un rol major în felul în care ne simțim fizic și psihic. Ținând cont de tot ceea ce am aflat până acum despre gluten și consecințele consumului său, în cazul în care vă simțiți mereu deprimat, anxios, întristat, glutenul ar trebui neapărat evitat. Având în vedere că este prezent în multe dintre dulciurile rafinate, ocoliți o perioadă aceste produse, zahărul provocând seria sa de efecte negative asupra hormonilor și a stării de spirit.
9. Glutenul amplifică senzația de balonare
Balonarea este o afecțiune neplăcută. E un semn dat de organism că ceva nu-i în regulă. Sunt numeroase persoane sensibile la gluten, fără a suferi de boala celiacă sau de alergie la grâu. Știați că senzația de balonare poate constitui un simptom pentru intoleranța la gluten? CITEȘTE ȘI Când se introduce pâinea în alimentația bebelușului
10. Glutenul este un alergen alimentar comun
Având în vedere alimentația modernă, expunerea la antibiotice, bacterii intestinale și un bombardament constant de substanțe chimice nocive, nu este de mirare de ce alergiile devin afecțiunea cronică cu cea mai rapidă creștere în societatea actuală. Se estimează că mai mult de 30% dintre adulți și 40% dintre copiii din S.U.A. suferă de cel puțin o alergie. Poate fi astm, alergie alimentară, rinită alergică sau dermatită atopică. Printre alergenii alimentari obișnuiți se numără arahidele, nucile, lactatele, ouăle, soia, peștele, porumbul, crustaceele, grâul, unele fructe, semințele, ciocolata, esențele, coloranții și conservanții artificiali. Observați, vă rog, că și grâul e pe listă! În consecință, și glutenul este un alergen alimentar. Cum scapi de efectele negative? Evitând produsul care le provoacă.
Cine se încumetă 21 de zile la dieta Gluten-free? Nu-i mult, nu-i greu, nu dăunează sănătății! Din contră, veți dobândi un plus în starea de bine! Te așteptăm cu vești despre efectele dietei!
