Ai auzit pana acum pe vreo mamica declarandu-se total multumita de felul in care doarme copilul? Noi inca nu! Fie din cauza trezirilor dese, fie din cauza refuzurilor de a merge la culcare, a timpului care trece pana cand copilul adoarme sau a altor un milion de motive. Specialistul insa vine in ajutor! Sarah Okwell-Smith este un psiholog britanic specializat pe probleme legate de somn, si are cateva sfaturi pentru un somn bun, atat la adulti cat si la copii. Departe de a fi un „sleep trainer” (instructor de somn clasic), sfaturile sale sunt aplicabile la scara larga si urmaresc crearea unu ritual de somn linistit.
Din punctul ei de vedere, atunci cand vorbesc despre somnul copiilor lor, parintii sunt nemultumiti deoarece au trei asteptari foarte nerealiste:
- Ca cel mic sa doarma singur inca din primele zile de viata.
- Ca cel mic sa doarma neintrerupt de la varste foarte fragede.
- Ca cel mic sa doarma un anumit numar de ore pe zi.
Specialista ne reaminteste ca nu exista doi copii identici, prin urmare nevoia de somn a fiecarui copil poate fi extrem de variabila. Tabelele care ii invata pe parinti cate ore ar trebui sa le doarma copiii sunt simple estimari. Desigur, daca la varsta de un an copilul doarme in medie 14 ore pe zi, ne putem ingrijora in cazul unui copil care fara un motiv evident doarme 18, sau 7.
Insa numarul total de ore de somn si repartizarea lor in cele 24 de ore sunt extrem de diferite de la copil la copil, iar parintii ar trebui sa invete sa se ghideze mai degraba dupa starea copilului, decat dupa aceste tabele.
Copilul e vesel, arata odihnit, e plin de energie si de entuziasm? Inseamna ca a dormit suficient! Daca face asta cu un somn de zi, cu doua somnuri peste zi sau cu nici unul deja nu conteaza!
Un alt aspect pe care psihologul il aduce in discutie este legat de tiparul de somn al bebelusilor. Ea considera ca exista in prezent o presiune extrem de mare asupra mamicilor: multe sunt obligate sa revina la serviciu devreme, astfel ca au nevoie sa doarma cat mai mult noaptea. Altele sunt sfatuite sa scoata mesele de noapte foarte devreme, spunandu-li-se ca ar fi nocive.
Mult prea des, medicii insuficient informati le sfatuiesc sa introduca lapte praf in alimentatia sugarului, punand trezirile nocturne pe seama faptului ca bebelusul ar suferi de foame. Mai rau decat atat, diversi pseudo-specialisti care se autointituleaza instructori de somn, le sfatuiesc pe mamici sa aplice metoda cry it out, sau variatiuni ale acestei metode.
De fapt, ne reaminteste psihologul, „noi, ca specie, suntem facuti ca atunci cand suntem bebelusi sa dormim in bratele parintilor. Daca le dai ceea ce au nevoie atunci cand sunt foarte mici, vor ajunge, cand cresc, sa fie mult mai increzatori si mai independenti”.
Metoda cry it out, plansul controlat, este, din punctul ei de vedere, absolut nociva pentru bebelus, si pe moment, si pe termen lung. „Daca sunt supusi multor situatii stresante cum ar fi cele in care sunt pusi jos si lasati sa planga, veti vedea ca hormonii pe care ii secreta le calibreaza creierul intr-un fel diferit, iar partea din creier care permite reglarea emotiilor ajunge sa fie mai mica decat in cazul copiilor carora li s-au indeplinit nevoile, care au fost tinuti in brate cand au avut nevoie, care nu au fost lasati singuri”, argumenteaza ea, bazandu-se pe studii stiintifice care ii sustin afirmatia.
Atunci cand bebelusul este lasat sa planga singur, in zadar, el ajunge sa se simta parasit si in pericol, iar corpul sau secreta o cantitate uriasa de hormoni de stres. Expunerea constanta a creierului sau, atat de fragil si intr-o dezvoltare atat de accelerata, la acesti hormoni de stres ajunge sa transforme copilul intr-un tanar cu tendinte depresive sau violente.
Specialista vine si cu sfaturi concrete despre cum iti poti ajuta copilul sa dezvolte, treptat, o rutina sanatoasa a somnului.
Avand in vedere ca fiecare copil este diferit, parerea ei este ca parintii ar trebui sa se asigure, in primul rand, ca nu fac nimic care sa interfereze cu mecanismul natural de instalare a starii de liniste care precede somnul propriu zis. Cele mai frecvente greseli ale parintilor au legatura cu ceea ce fac copiii inainte de a merge la culcare.
Lumina artificiala puternica, televizorul, tableta sau calculatorul, o masa grea prea aproape de ora de culcare, lipsa activitatii fizice in exterior, temperatura prea crescuta in dormitor, toti acestia sunt factori subtili care pot inhiba somnul copilului.
Alergiile sau intolerantele alimentare pot cauza stari de disconfort sau dureri abdominale care nu il lasa pe copil sa doarma.
O otita sau o infectie urinara pot avea simptome subtile, dar pot interfera cu somnul copilului. Joaca activa chiar inainte de a merge la culcare determina secretia de adrenalina, care de asemenea tine corpul intr-o stare de alerta.
Asa cum unii copii se linistesc de minune dupa baia de seara, altii ies din cada revigorati si plini de energie, asadar parinti sunt sfatuiti sa adapteze ritualurile de seara la particularitatile copilului pe care il au.
In orice caz, considera ea, ritualul de somn ar trebui sa dureze intre 30 si 60 de minute, pentru a-i oferi copilului timpul necesar sa se linisteasca, ar trebui sa se desfasoare intr-un spatiu linistit, fara ecrane aprinse, cu o lumina difuza. Muzica linistita in surdina, povestea de dinainte de culcare citita cu glas domol, il pot ajuta pe copil sa adoarma mai repede si mai bine.
Cat despre somnul neintrerupt, ni se aminteste ca, in mod natural, si adultii se trezesc de cateva ori pe noapte. Cu atat mai mult o vor face bebelusii sau copiii!
Cheia, considera ea, este ca atunci cand copilul a renuntat din proprie initiativa la mesele nocturne, sa aiba un ritual propriu de a adormi la loc. Jucaria preferata pe care copilul o tine in brate este una dintre cele mai bune metode care servesc acestui scop.
Cum e somnul copilului tau si care este ritualul sau de culcare?
