Exista multe teste de personalitate elaborate de psihologi si psihoterapeuti care nu sunt doar “de divertisment” ci pot fi instrumente de evaluare care sa ne ajute sa ne cunoastem copilul ceva mai bine. Unul dintre acestea este “testul culorilor” inventat de doctorul elvetian Max Luscher si care ii poarta numele.
Luscher a pornit in elaborarea testului de la ideea ca perceperea culorilor este obiectiva si aceeasi pentru toti insa preferinta pentru anumite culori este subiectiva si poate spune ceva despre individ. El considera ca deoarece selectia culorilor se face in mod inconstient ea releva personalitatea asa cum e ea, nedistorsionata.
Avand in vedere ca trasaturile de personalitate sunt reflectate de alegerea culorilor, Luscher a ajuns la concluzia ca oamenii care aleg combinatii de culori identice au mari similaritati in ceea ce priveste personalitatea. Testul consta in prezentarea in fata copilului a 8 cartonase de culori diferite, cel caruia ii este adresat testul urmand sa aleaga cate una in ordinea preferintelor, pana le epuizeaza. Culorile sunt din doua categorii: jumatate dintre ele sunt “de baza”: albastru, verde, rosu si galben iar jumatate dintre ele sunt “auxiliare”: violet, maro, gri si negru.
Testul culorilor Luscher si personalitatea copilului
Sa vedem care ar fi semnificatiile fiecarei culori:
ALBASTRU – simbolizeaza profunzimea sentimentelor. Caracteristicile asociate acestei culori: concentric, sensibil, unificator. Ii corespund in plan afectiv linistea, multumirea, tandretea, afectiunea. Copiii care aleg albastru mai intai sunt linistiti, relaxati, se simt in siguranta, au o personalitate armonioasa. Daca il situeaza printre ultimele culori alese poate semnifica o stare.
VERDE – inseamna elasticitatea vointei. Caracteristici: autonomie, posesivitate, rezerva. Copiii care aleg verdele sunt foarte perseverenti, uneori chiar incapatanati, au o vointa iesita din comun, sunt mandri si le place sa detina controlul, au aptitudini de lider si mereu se vor face remarcati intr-un grup. Daca este lasat la urma, ar putea fi vorba de o stare de suspiciune, de neincredere in sine insusi si in ceilalti.
ROSU – semnifica o vointa puternica, energie, personalitate activa. Copiii care aleg rosul sunt foarte competitivi, impulsivi, uneori chiar agresivi. Daca este ales doar la sfarsit inseamna ca momentan copilul traverseaza o perioada lipsita de energie si vitalitate, se simte slabit, vlaguit.
GALBEN – exprima stralucire, veselie, spontaneitate, optimism dar si oarecare superficialitate. Daca este ales printre ultimele culori semnifica dezamagire, sentimentul de lipsa de intelegere, suspiciune;
VIOLETUL – este culoarea cel mai des aleasa de copii fiindca este o culoare spre care se indreapta spontan cei mici, violetul simbolizand chiar copilaria, imaturitatea; violetul semnifica farmec, idealism, entuziasm;
MARO – este o culoare asociata corpului si nevoilor care tin de corp. Copiii care aleg aceasta culoare au nevoie de confort, relaxare, de sentimentul securitatii.
GRI – este o culoare neutral. Copiii care aleg griul printre primele culori preferate sunt firi libere, neimplicate, fara predispozitie spre actiune;
Negru – este o non-culoare iar cei care o aleg au tendinta spre negativism, opozitie, fronda.
Desigur ca testul Luscher este mai complex de atat si in general doar psihologii stiu sa il aplice in toata complexitatea lui. Fiind un test foarte scurt are si lacune de aceea el trebuie coroborat cu alte baterii de teste, facute tot de specialisti, desigur.
Noi am prezentat varianta scurta, care schiteaza niste linii generale. In plus testul isi pierde din relevanta daca copilul (si de multe ori si adultii!) nu retin ca nu trebuie ca atunci cand aleg sau resping o culoare sa faca legatura cu imbracamintea preferata spre exemplu.
Unii copii aleg albastru fiindca au fost invatati ca “e pentru baieti” sau rosu fiindca “e pentru fetite” sau resping verdele fiindca la varste mici au oroare de mancaruri verzi si atunci rezultatele testului or fi “viciate”.
Ar fi bine sa explicate copilului ca nu trebuie sa aleaga culoarea cu care-i place sa deseneze sau in care-i place sa fie imbracat ci culorile spre care sunt atrasi in mod spontan, pentru care simt simpatie.
Citește și despre:
Atașamentul sigur (securizant) este esențial pentru starea generală de bine a copilului
Există cel mai bun stil de educație pentru copii? Părinți autoritari versus părinți permisivi
Ce înseamnă să fii un părinte bun și prezent în viața copilului tău. O perspectivă empatică și simpatică
10 adevăruri psihologice ce confirmă unicitatea relației mamă-copil
8 moduri de a construi încrederea în sine a copilului tău din primii ani de viață
Copilul NU are nevoie de „părinți perfecți”, ci mai mult de dragoste, de protecție și de o prezență permanentă și disponibilă
Tulburarile de procesare senzoriala la copii
Coloratul si creativitatea
8 expresii aparent inofensive pe care să NU i le mai spui copilului!
