Scarlatina este una dintre cele mai temute boli ale copilariei. Tabloul clinic ii cauzeaza copilului mult disconfort, iar tratamentul include obligatoriu antibiotic. Afla tot ce trebuie sa stii despre asta!
Una dintre bolile copilariei, scarlatina, se deosebeste de restul patologiei infectioase a copiilor prin cateva caracteristici particulare care o si fac mai de temut decat alte afectiuni. Descopera tot ceea ce trebuie sa stii despre ea: simptome, diagnostic, tratament din randurile urmatoare.
Ce este scarlatina?
Scarlatina este declansata de o infectie a gatului provocata de Streptococul betahemolitic de grup A. Exista mai multe tulpini de streptococ care pot declansa boala, dar cazurile sunt rare. Daca in trecut afectiunea era considerata una grava, in prezent ea poate fi controlata cu ajutorul antibioticelor, complicatiile find mult mai rare decat in trecut. Totusi, daca este tratata necorespunzator, scarlatina poate determina aparitia de complicatii serioase care afecteaza inima, rinichii si articulatiile.
Care sunt simptomele scarlatinei?
Semnul caracteristic al scarlatinei este reprezentat de o eruptie pe piele. Eruptia arata ca o arsura solara, iar la atingere pielea este aspra. Eruptia apare initial pe fata sau pe gat si apoi se extinde catre trunchi, brate si picioare. Daca se aplica presiune pe piele in zonele rosiatice, roseata dispare. Cutele de piele din zona inghinala, de la subrat, coate si genunchi sunt de obicei de un rosu mai intens decat restul pielii. Fata poate sa fie rosie in intregime, cu exceptia unui inel palid in jurul gurii. Limba apare rosie si denivelata si poate fi acoperita, in faza initiala a bolii, de o pelicula albicioasa, aspectul rosu intens si denivelat face ca medicii sa o mai denumeasca si limba zmeurie.
Avand in vedere ca eruptia cutanata este doar efectul pe care il are toxina secretata de streptococ asupra organismului, copilul manifesta si simptome de ordin general: febra mare, adesea cu frisoane, gat foarte rosu si foarte dureros, adesea cu depozite de puroi, dificultati la inghitit, greata si varsaturi, dureri de cap si ganglioni mariti si durerosi in zona gatului.
Ce complicatii poate da scarlatina?
Daca scarlatina nu este tratata corespunzator, infectia se poate extinde la amigdale, plamani, piele, rinichi, salge sau urechea medie. In unele cazuri, scarlatina netratata conduce la febra reumatica, o afectiune severa care afecteaza inima, articulatiile si sistemul nervos.
Cum se diagnosticheaza scarlatina?
Diagnosticul clinic de scarlatina nu este dificil, in cazurile clasice de boala. Medicul va examina gatul copilului, ganglionii si eruptia cutanata. Pentru confirmare, se poate efectua un exsudat faringian, dar daca simptomele clinice indica diagnosticul de scarlatina, medicul va recomanda inceperea tratamentului cu antibiotic imediat, urmand sa il adapteze, daca este necesar, dupa 3-5 zile, cand este gata antibiograma.
Cum se trateaza scarlatina?
Tratamentul pentru scarlatina include obligatoriu un antibiotic. Cele mai folosite sunt antibioticele din clasa penicilinelor, dar exista si alternative in cazul copiilor alergici la peniciline. Tratamentul trebuie urmat cu strictete minim 10 zile, dar copilul se poate intoarce in colectivitate dupa 48 de ore de la instituirea antibioterapiei sau atunci cand nu mai face febra si are o stare generala buna. Nu uita sa asociezi antibioticului si un probiotic, care sa ajute la restabilirea florei intestinale si sa te ajute sa eviti complicatii de ordin digestiv cum sunt diareea sau candidoza intestinala.
In clasa copilului meu exista un copil cu scarlatina. Ce pot face?
In cazul in care in colectivitatea pe care o frecventeaza copilul tau a fost confirmat un caz de scarlatina, cel mai bun lucru pe care il poti face este sa ii faci micutului un exsudat pentru a vedea daca nu cumva este purtator de streptococ de grup A. Daca este purtator sanatos, medicul pediatru sau medicul de familie iti va indica ce curs de tratament este indicat.
Perioada de incubatie a scarlatinei este de 2-4 zile, dar nu este obligatoriu ca toti copiii care au intrat in contact cu bacteria sa dezvolte infectia. Copilul trebuie invatat sa respecte regulile de baza de igiena: sa se spele pe maini, sa manance folosind doar propiile tacamuri si propriul pahar.
Daca copilul tau este infectat si face tratament, este esential ca la aproximativ 24 de ore de la insitutirea antibioterapiei, sa ii schimbi periuta de dinti. Aceasta reprezinta cel mai frecvent factor de reinfectare in sanul familiei. De asemenea, este obligatoriu ca toti membrii familiei sa isi faca un exsudat pentru a se vedea daca mai sunt purtatori sanatosi, care il reinfecteaza pe copil.
