Fiecare generatie de parinti isi creste copiii urmand alte principii si standarde. Prin comparatie, se poate sa ni se para uneori ca parintii nostri au facut greseli majore in ceea ce priveste modul in care ne-au crescut. Au aplicat poate metode pe care noi nu le-am aplica niciodata copiilor nostri.
Insa parintii nostri au facut ce si cum s-au priceput mai bine, pentru vremurile pe care le traiau si sursele de informare pe care le detineau. Cu siguranta ne-au iubit la fel de mult cum ne iubim si noi copiii.
Exista cateva lucruri pe care nu ar trebui sa le spunem niciodata parintilor nostri.
Daca ai apelat vreodata la sedinte de psihoterapie, sau daca ai citit carti de parenting sau psihologie, cu siguranta ai „aflat” ca tot ceea ce nu iti place la tine azi, este rezultatul a ceva ce au facut sau nu au facut parintii tai.
Fie te-au iubit prea mult fie ti-au aratat-o prea putin, fie au fost supraprotectori fie te-au lasat prea mult de capul tau.
Poate au acordat prea mare importanta performantelor scolare sau poate nu au insistat destul pe importanta notelor.
Poate te-au invatat ca invatatura este cheia succesului si consideri ca nu te-au pregatit destul de bine pentru viata sociala. Cu siguranta, daca stai sa analizezi, vei gasi ceva ce tu vrei sa faci altfel pentru copiii tai.
In unele cazuri, o discutie deschisa cu parintele tau te poate ajuta. De cele mai multe ori insa, este suficient sa constientizezi tu influenta majora pe care, ca parinte, o ai in viata copilului tau.
Reprosurile, la aceasta varsta, sunt in general inutile si nu fac decat sa starneasca o suferinta nemeritata, pana la urma.
Dupa cum spuneam, parintii tai au facut cum s-au priceput mai bine si cu siguranta te-au iubit. Esential este sa constientizezi greselile pe care le-au facut si sa nu le repeti, la randul tau.
Desigur, exista si situatii tragice, abuzive, in care este de inteles ca adultul de azi nu vrea sa isi aminteasca de copilaria de odinioara si nu vrea sa pastreze legatura cu parintele abuziv, insa aceste situatii constituie mai degraba exceptii.
Ce sa nu ii spui niciodata parintelui tau?
Nu ai facut destule pentru mine.
Cu siguranta exista familii in care parintii le-au putut oferi copiilor lor mai multe decat si-au permis parintii tai.
Exista, insa, si familii in care parintii abia daca si-au permis sa le puna copiilor o farfurie de mancare pe masa. La randul tau, chiar daca incerci sa ii oferi copilului tau tot, cu siguranta exista familii care pot oferi MAI MULT.
Nu m-ai iubit suficient.
Cei mai multi parinti isi iubesc copiii la nebunie. Cu disperare. Cel mai probabil si parintii tai fac parte din aceasta categorie.
Poate nu au stiut sa ti-o arate. Poate nu ai stiut sa ii intelegi. Poate aveai nevoie sa iti spuna mai des cat de mult te iubesc, in timp ce ei considerau ca este de la sine inteles acest lucru. Dar de iubit, cu siguranta te-au iubit!
Sunt ceea ce sunt din cauza ta, si ma urasc!
E adevarat, parintii au rolul cel mai important in modelarea adultului care esti azi. Responsabilitatea este una majora si cu siguranta ii simti si tu greutatea acum, ca esti la randul tau parinte.
Sa nu uitam insa ca macar jumatate din ceea ce esti se datoreaza bagajului genetic pe care il porti si influentei mediului.
Fara a minimiza rolul covarsitor al parintilor, iti amintim ca au esuat oameni nascuti in familii perfecte, si au reusit oameni proveniti din familii sarace, lipsite de un minim de educatie, cu parinti alcoolici sau abuzivi.
Este dureros si nedrept sa pui in spinarea parintilor tai responsabilitatea exclusiva a esecurilor tale.
Tu ce ai vrea sa NU auzi niciodata de la copilul tau?
