Semnele intoleranțelor alimentare par să fie foarte asemănătoare cu simptomele alergiilor alimentare (și nu numai, pentru că și febra fânului se manifestă la fel), dar și cu debutul răcelilor. „Par să fie“ atunci când nu știi exact care sunt diferențele. Hai să punem punctul pe i și să învățăm a le recunoaște după simptomele care le diferențiază.
1 din 12 copii mici suferă azi de alergii alimentare, iar numărul lor pare să fie în creștere. Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar devine confuz și, în loc să ignore proteinele din alimente (inofensive, de altfel), pornesc războiul împotriva lor, iar asta duce la declanșarea unei reacții provocate de eliberarea în organism a unei substanțe numite histamină.
Histamina este cea care provoacă simptomele clasice, erupția cutanate (urticarie) și umflăturile pielii. Acestea sunt simptomele ușoare ale unei alergii alimentare. Cele severe sunt numite anafilactice și pot pune viața în pericol.
Cum știu dacă bebelușul meu are o reacție alergică la proteina din lapte sau e vorba de intoleranță?
Ca să înveți să faci deosebirea între alergie și intoleranță trebuie să cunoști bine simptomele fiecăreia. Iată fișa lor, ca să le poți descoperi în paralel:
Alergia alimentară:
- reacțiile apar imediat și de fiecare dată după ingerarea alergenului: erupții cutanate, respirație șuierătoare, mâncărimi;
- vinovat de apariția simptomelor este sistemul imunitar, care tratează proteinele din alimente ca pe o amenințare;
- alimentele cele mai alergene sunt peștele, crustaceele și nucile (la adulți), iar la copii, laptele, ouăle, peștele și anumite fructe cu coajă;
- poate fi gravă și simptomele persistă atâta timp cât nu este îndepărtat elementul alergen;
Intoleranța alimentară:
- reacțiile apar după câteva ore bune de la ingerarea alimentului cu probleme (și după consumul unor mari cantități): dureri de stomac, balonări, constipație, diaree, dar și tuse, erupții pe piele, dureri mari de cap, stări de greață;
- o intoleranță alimentară nu implică sistemul imunitar, ci incapacitatea organismului de a digera unele alimente;
- doar consumul mare de acel aliment ce nu poate fi digerat de organism poate declanșa simptomele;
- poate fi cauzată de multe alimente, dar dispare de îndată ce alimentul netolerat este scos din dietă;
Manifestările alergice sezoniere pot să semene, ca reacții, cu cele alimentare, doar că au următoarele caracteristici: cele sezoniere apar, așa cum le spune numele, într-o anumită perioadă a anului, primăvara sau toamna, ori când copilul se joacă cu un animăluț (alergia la părul de animale). În plus, răceala o deosebești de alergie pentru că în răceală copilul are și dureri musculare, durei în gât, simptome care trec abia în 10-14 zile.
Cele mai cunoscute intoleranțe
Una dintre cele mai cunoscute tipuri de intoleranțe este cea la lactoză, atunci când organismul este incapabil să digere lactoza, un dizaharid (asocierea a două zaharuri simple) format din uniunea a două molecule: una de glucoză, cealaltă de galactoză.
Intoleranța ereditară la lactoză este rară, dar existența ei se manifestă de la naștere prin diaree și vome declanșate de lactate (lapte, iaurt, brânză). Nu există tratament pentru așa ceva, dar persoana va duce o viață normală prin simpla excludere a alimentului pe care nu-l poate tolera și înlocuirea acestuia cu alimentele fără lactoză.
Intoleranța la lactoză poate apărea și mai târziu, în jurul vârstei de 5 ani, ca urmare a micșorării sau a sistării activității lactazice în organism. În acest caz, nu trebuie exclus laptele definitiv din alimentație, persoana putând tolera o cantitatea zilnică sub 250 mililitri.
Alte persoane pot suferi de intoleranță la gluten, o afecțiune care se manifestă în urma consumului de paste, pâine sau orice alt produs care conține grâu. Pentru că glutenul irită intestinul acestor persoane, se instalează o stare de rău general, apar dureri abdominale, flatulență, balonări și diaree.
Diagnosticul e, de cele mai multe ori, greu de stabilit, cea mai bună metodă de a depista o intoleranță la gluten este să țineți un jurnal alimentar în care să notați simptomele pe care le aveți după produsele pe bază de grâu. Boala celiacă derivă din această intoleranță la gluten, fiind declanșată de un produs de descompunere a glutenului (gliadina), care se găsește în grâu, secară, orz și ovăz.
Ce este de făcut în caz de alergie/intoleranță?
Gestionarea unei alergii alimentare la copii sau copii poate fi stresantă nu numai pentru copil, ci și pentru părinți. Există 3 aspecte cheie de care trebuie să țineți seama atunci când vine vorba de gestionarea unei alergii alimentare:
Identificați și evitați cauza (dacă este posibil) cu ajutorul unui jurnal alimentar în care să notați alimentul nou introdus și reacțiile imediate sau cele care apar după un anumit timp.
Recunoașteți simptomele unei reacții alergice și pe cele ale unei intoleranțe.
În cazul simptomelor de intoleranțe, trebuie să renunțați de acele produse care conțin elementul care nu poate fi tolerat de organism, dar și la înlocuirea tuturor alimentelor care îl conțin. Citește cu atenție eticheta produselor pentru a putea feri copilul de reacțiile unei intoleranțe alimentare.
În cazul alergiilor alimentare, nu este necesar să eliminați definitiv alergenul din alimentație. Este recomandat însă să renunțați pentru o vreme (câteva săptămâni) la a-i mai servi acel aliment, apoi să-l reintroduceți treptat, în cantități care vor crește progresiv, până când va putea să se bucure de acel aliment fără a mai manifesta reacții alergice.
