Se știe că laptele are un rol esențial în primul an de viață. Iar acum, când copilul tău urmează să împlinească 1 an, este firesc să te întrebi ce fel de lapte ar fi potrivit pentru această nouă etapă. Această trecere aduce cu ea multe emoții, întrebări și uneori presiune din partea celor din jur. Tocmai de aceea, informațiile corecte contează enorm.
Organizațiile mondiale de sănătate recomandă alăptarea în primii doi ani de viață și chiar mai mult, atât timp cât copilul și mama își doresc. Din păcate, realitatea arată că doar puțini copii sunt alăptați după vârsta de 1 an. Motivele sunt variate: lipsa informațiilor despre cum se gestionează alăptarea, introducerea suplimentului în primele luni, lucru care poate reduce treptat producția de lapte, presiunea familiei care insistă că un copil “trebuie” înțărcat la 1 an, episoade de grevă a suptului interpretate greșit drept renunțare, întoarcerea mamei la serviciu și multe alte situații care pun mama în dificultate. Atunci când alăptarea se întrerupe în jurul vârstei de 1 an, multe mame se întreabă ce tip de lapte ar trebui să primească cel mic mai departe.
Copiii mai mari de 1 an au nevoie de lapte praf?
În ciuda marketingului agresiv din ultimii ani, care promovează „laptele de creștere” sau „laptele pentru 1-3 ani”, recomandările medicale sunt clare: formulele speciale nu mai sunt necesare după primul an de viață, cu excepția unor situații medicale particulare (alergii, intoleranțe, deficite nutriționale). Laptele praf după 1 an:
- nu aduce beneficii demonstrate unui copil sănătos cu alimentație diversificată;
- poate reduce apetitul pentru alimente solide, ceea ce duce la o dietă dezechilibrată;
- poate întreține obiceiul de a consuma cantități mari de lapte, în detrimentul meselor variate.
De fapt, întrebarea “cât lapte trebuie să bea un copil de peste 1 an?” are un răspuns surprinzător pentru mulți părinți: nu există o cantitate obligatorie. Copilul poate consuma lapte sau lactate în funcție de preferințele sale, dar ele nu trebuie să reprezinte baza alimentației. După 1 an, copilul își poate lua toți nutrienții necesari din:
- iaurt simplu,
- brânză,
- caș,
- alte lactate naturale, fără adaos de zahăr.
Copiii care nu pot consuma lactate pot obține calciul și proteinele din alte surse:
- nuci și semințe (mărunțite adecvat vârstei),
- unt de arahide,
- tofu și produse din soia,
- somon sau sardine,
- legume verzi bogate în calciu.
Copiii mai mari de 1 an NU au nevoie de biberoane
Folosirea biberoanelor după 1 an este asociată cu:
- risc crescut de carii (cunoscute ca „carii de biberon”),
- consum excesiv de lapte pe timpul nopții,
- întârzierea tranziției către hrănirea independentă.
La această vârstă, copiii pot bea lichidele cu:
- pahare speciale pentru copii fără tetină,
- căni cu pai (preferabil un pai moale, reutilizabil),
- pahare obișnuite, adaptate mânuțelor lor.
Această tranziție sprijină dezvoltarea orală corectă, coordonarea și autonomia copilului. 75% dintre copiii care folosesc suzeta timp îndelungat prezintă o îngustare a maxilarului
Copiii mai mari de 1 an NU au nevoie nici de alternative vegetale ale laptelui
Tot mai mulți părinți aleg băuturi vegetale (lapte de ovăz, migdale, cocos, orez etc.), considerându-le o opțiune mai „sănătoasă”. Realitatea este că:
- majoritatea băuturilor vegetale sunt sărace în proteine,
- multe conțin zahăr adăugat,
- nu furnizează nutrienții necesari unui copil mic,
- nu pot înlocui laptele matern sau formulele pentru sugari.
Singura băutură vegetală considerată uneori acceptabilă după 1 an este laptele de soia fortificat, dar și acesta doar la recomandarea unui medic și în cazuri bine justificate (alergii, intoleranțe, regim vegan). Așadar, băuturile vegetale pot fi incluse în alimentație, dar mai degrabă ca aliment ocazional și nu ca sursă principală de nutrienți.
Cel mai important punct: Alăptarea NU trebuie oprită după 1 an. Uneori, presiunea socială este mai puternică decât instinctul mamei. Se aud des replici precum:
„E prea mare!” „Nu mai are nevoie!” „O să se dezvolte greșit!”
— însă niciuna dintre ele nu are bază științifică.
Alăptarea după 1 an aduce beneficii dovedite:
- oferă anticorpi și protecție imunologică,
- reduce riscul de infecții,
- sprijină dezvoltarea creierului,
- oferă alinare emoțională, siguranță și conectare,
- ajută copilul în perioadele de boală sau regres,
- susține un atașament securizant.
Pentru majoritatea copiilor sub 2 ani, renunțarea bruscă la alăptare este dificilă din punct de vedere emoțional și fiziologic. Alăptarea este o relație între doi parteneri — mamă și copil — nu între mamă și opiniile celor din jur.
Dacă tu și copilul tău nu sunteți pregătiți pentru înțărcare, nu există niciun motiv să întrerupi alăptarea. Continuă atât timp cât este confortabil pentru tine și benefic pentru cel mic. CITEȘTE ȘI: Relactarea şi inducerea lactaţiei | A doua şansă pentru alăptare
SURSE
- Organizația Mondială a Sănătății (WHO) – Recomandări privind alăptarea și alimentația copiilor mici
- UNICEF – Guidance on continued breastfeeding beyond infancy
- American Academy of Pediatrics – Nutrition for Toddlers: Milk Intake and Alternatives
- European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition (ESPGHAN) – Position papers on follow-on formulas
- Mayo Clinic – Guidelines on toddler nutrition and milk consumption
- Healthy Eating Research (fundat de Robert Wood Johnson Foundation) – Recommendations on plant-based beverages for young children
