În 2018 s-a născut primul meu copil, Alessia. Am vrut să nasc natural, dar bebe nu a vrut să se întoarcă, așa că medicii m-au sfătuit să facem cezariană. Nașterea a decurs bine, fără complicații, totul a mers perfect până când am început diversificarea. Atunci, Alessia a fost diagnosticată cu dermatită atopică și cu alergie la susan. Am tot citit despre nașterea prin cezariană și am aflat că, în momentul nașterii vaginale, mama contribuie la colonizarea bebelușului cu floră intestinală esențială pentru sănătatea acestuia. Această colonizare perinatală pare să fie foarte importantă pentru sănătatea pe termen lung a copilului. Bebelușii născuți prin cezariană și bebelușii tratați cu antibiotic la naștere ratează această șansă. Am înțeles cât de important este acest detaliu după ce am citit că 80% din funcționarea sistemului imunitar se bazează pe bacteriile care trăiesc în intestin.
Bebelușii născuți prin cezariană au nevoie de ajutor pentru a-și dezvolta microbiomul intestinal
Din păcate, tulburările la nivelul microbiomului intestinal au efecte negative puternice asupra dezvoltării sistemului imunitar. Bebelușii născuți prin cezariană nu sunt expuși florei bacteriene vaginale și intestinale a mamei, care ar avea un efect protector asupra sănătății lor intestinale. Studiile au demonstrat că incidența dermatitei atopice este mai mare la bebelușii născuți prin cezariană. Este primul semn al unei predispoziții către fenomene alergice, care se transformă, mai târziu în viață, în alergii alimentare, astm, febra fânului și alte afecțiuni cronice. Chiar și în cazul nașterii vaginale, se poate întâmpla ca mama să nu îi transfere specii de bacterii esențiale bebelușului său pentru simplul motiv că acestea nu se mai regăsesc nici în intestinul ei. Este rezultatul stilului de viață și al mediului. Prin urmare, e important ca mamele să știe că au nevoie de sprijin suplimentar în acest sens, sprijin care vine sub forma probioticelor și al schimbărilor în materie de stil de viață.
Microbiomul intestinal poate fi reechilibrat în primele 1000 de zile de viață
Există studii care demonstrează că, dacă microbiomul caracteristic bebelușilor născuți prin cezariană, este remediat în primul an de viață, riscul ca bebelușul să dezvolte alergii mai târziu în viață este semnificativ redus. O metodă prin care se poate face asta este însămânțarea bebelușului cu tampoane cu secreție vaginală, imediat după naștere. Alăptarea prelungită poate fi, de asemenea, de ajutor în acest proces. Introducerea în alimentație a kefirului preparat în casă, sau a legumelor fermentate, susține reechilibrarea florei intestinale. Vizitele la fermă, timpul petrecut afară și în prezența animalelor pot remedia câte ceva. Citește si despre: Microbiomul nou născutului este mai important decât cel al adultului. Iată cum îl putem proteja după naștere
Cum te poți asigura că bebelușul are parte de cel mai bun start în viață, în termeni de microbiom intestinal?
Uneori, nașterea vaginală nu e posibilă. Alteori, organismul mamei nu adăpostește toate speciile bacteriene de care ar avea nevoie dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos la bebeluș. Ce faci în acest caz?
Testează propria floră intestinală. Testele se pot efectua în perioada dinainte de concepție și, apoi, în timpul sarcinii, pentru a te asigura că intestinul tău adăpostește speciile de bacterii cu efect protector esențiale;
Planifică o naștere vaginală. Asigură-te că nașterea vaginală este posibilă și că medicul tău nu te va ghida către cezariană doar pentru că aceasta poate fi planificată. Dacă există motive medicale reale care fac nașterea vaginală nerecomandată, discută cu medicul despre procedura de reănsămânțare cu bacterii din vagin imediat după naștere;
Alăptează cât mai mult. Dacă e posibil, alăptează exclusiv timp de minim 6 luni pentru a continua transferul bacteriilor benefice către bebelus; Citește și despre: Microbiomul și imunitatea unui bebeluș: despre rolul bacteriilor bune pentru sănătate
Urmărește eventuale simptome digestive. Colicile, balonarea, problemele legate de somn, dermatita atopică, alergiile alimentare, alergia la proteina laptelui de vacă, intoleranța la lactoză, constipația, toate pot fi determinate de un dezechilibru al florei intestinale;
Nu toți bebelușii au nevoie de probiotice. De fapt, comunitatea medicală nici nu recomandă probiotice decât pe perioade scurte de timp. Dacă intestinul bebelușului este populat de cantități mari din alte specii bacteriene, cure scurte cu speciile sau tulpinile care lipsesc sunt cele mai eficiente; Citește și despre: Importanța fibrelor, proteinelor și a fierului în alimentația unui bebeluș
Crește expunerea bebelușului la o floră intestinală cât mai variată. Cantități mici de bacterii „neprietenoase” ( nu patogene) sunt esențiale pentru antrenarea sistemului imunitar încă de la începutul vieții. Pe măsură ce crește, copilul trebuie expus la mediul natural și trebuie să aibă contact cu animale de companie. Ferește-te de substanțele agresive de curățare și de produsele antibacteriene; bebelușii crescuți în astfel de medii exagerat dezinfectate sunt mai predispuși la alergii;
Jucați-vă cât mai mult afară. Oamenii de știință au demonstrat faptul că acei copii care cresc la creșe sau grădinițe în aer liber au un microbiom mai bogat și mai rezistent decât cei ținuți în medii artificiale;
Folosește antibiotice doar atunci când este cu adevărat necesar. Deși antibioticele pot salva vieți, ele au și efecte puternice asupra florei intestinale a unui copil. Dacă testezi microbiomul copilului înainte de a-i administra cura de tratament, ai un punct de pornire util pentru a ști cum să „repari” stricăciunile făcute de antibiotic.
Flora intestinală este extrem de importantă pentru starea de sănătate a organismului. Deși impactul microbiomului intestinal asupra sistemului imunitar este recunoscut, oamenii de știință mai au, încă, multe de studiat pe acest subiect. Citește și despre: Probioticele, îngerașii sistemului imunitar la copii
