Există patru tipuri de diabet (diabet de tip 1, diabet de tip 2, diabet gestațional și diabet secundar), dar doar unul dintre acestea este deosebit de frecvent în rândul copiilor. Din păcate, și cea mai gravă formă. Vorbim despre diabetul de tip 1, numit și diabet insulino-dependent.
Diabetul este o afecțiune cronică apărută atunci când organismul nu poate procesa zahărul din alimente. Zahărul din alimente este transformat cu ajutorul insulinei (hormon secretat de către pancreas) în energia de care are nevoie celulele organismului.
În lipsa insulinei (atunci când organismul nu o poate produce), toate mecanismele de funcționare ale organismului sunt date peste cap, iar glucoza (zahărul din alimentele consumate) rămâne în sânge și nu mai ajunge la celule.
Diabetul copiilor
Diabetul de tip 1 sau insulino-dependent este declanșat de factori de mediu, cum ar fi virusuri (în mod deosebit infecția rubeolică congenitală a fost recunoscută drept un factor important de risc în dezvoltarea diabetului de tip 1), dietă și substanțe chimice, dar și factorii genetici sunt vinovați.
Vârful de incidență este cuprins între 4 și 6 ani, dar și între 10 și 14 ani.
Ce copii sunt predispuși la diabet
În țara noastră, așa cum arată statisticile, numărul cazurilor de diabet de tip 1 la copii sunt în creștere. Potrivit medicilor, boala, cea mai frecventă afecțiune endocrină la copii, afectează în egală măsură fetele și băieții, poate apărea la orice vârstă, chiar și la micuții de doar câteva luni.
Diabetul zaharat de tip 1, în special la sugarii mai mici de 6 luni, are drept cauză principală un defect genetic al canalelor de potasiu de la nivelul celulelor beta pancreatice.
De asemenea, cercetările arată că diabetul zaharat de tip 1 apare mai frecvent la gemenii monozigoți (60% din cazuri), comparativ cu doar 8% în cazurile gemenilor dizigoți.
Semne pentru a depista diabetul la copii
La copii, boala este mult mai greu de depistat decât la adulți. Există câteva semne care te pot ajuta să ajungi de urgență la control cu copilul. Acestea sunt:
- senzația frecventă de sete și urinările frecvente (polidipsie și poliurie). Din cauza nivelului ridicat de zahăr din sânge, copiii aceștia beau multă apă pentru a-și potoli senzația de sete, de unde și urinările frecvente.
- senzația excesivă de foame (polifagia). Fără insulină, cea care fixează glucoza în celulele corpului, organele își pierd repede energia, iar creierul transmite semnale de foame.
- scăderea în greutate. În ciuda mâncatului excesiv, copiii cu diabet slăbesc mult și repede.
- stări de oboseală. Privarea de glucoză duce la pierderea energiei, cei mici devenind tot mai obosiți și letargici.
Unele simptome pot apărea acut, în numai câteva zile de la declanșarea bolii, altele, intermediar, la câteva săptămâni, ori lent, după aproximativ doi ani. Felul în care apar acestea depinde de vârsta copilului, de accesul la îngrijiri medicale, dar și de infecții, traumatisme, stres sau cât de repede este depistată și diagnosticată boala.
Dacă diagnosticul este pus mai târziu și se întârzie începerea tratamentului, sângele se îngroașă din cauza zahărului, apărând astfel probleme legate de circulație.
În cazul în care diagnosticul nu este pus imediat, apar alte simptome:
- dureri de stomac și febră;
- stări de amețeală;
- greață și vomă cu aspect de zaț de cafea;
- probleme de respirație;
- iritabilitate;
- respirație urât mirositoare (de fructe fermentate sau acetonă);
- vedere încețoșată;
- infecții bacteriene genitale (mai ales la fetițe);
- erupții cutanate care nu se vindecă;
- comă diabetică.
Ce trebuie să știi dacă ai un copil cu diabet
Un copil care manifestă simptomele mai sus explicate trebuie diagnosticat cât mai repede și pus sub tratament cu insulină. Dacă diabetul nu este ținut sub control prin administrarea zilnică de insulină, copilul poate dezvolta cetoacidoză diabetică, o afecțiune cu urmări tragice, de la pierderea cunoștinței, la comă și la deces.
Până la această oră nu s-a depistat un tratament pentru această afecțiune, dar boala poate fi controlată cu ajutorul medicamentelor. În combinație cu un regim alimentar adecvat, să zicem că putem vorbi de o viață normală pentru acești copii.
Regimul alimentar nu este unul dificil, însă trebuie bine calculat consumul de carbohidrați în echilibru cu nivelul de activitate al bolnavului. Este important ca voi, părinții, să citiți cu atenție etichetele alimentelor și să alege produse care să nu conțină mai mult de 5 grame de carbohidrați per produs.
Dintre carbohidrații recomandați pentru consum în cazul copiilor bolnavi de diabet zaharat de tip 1 sunt cei din fructe, legume și cereale integrale.
Iată ce alimente sunt indicate, interzise, dar și câteva care îi pot fi oferite ocazional:
- alimente indicate: carne slabă de pasăre, cereale, fructe, legume, fructe de mare, brânză;
- alimente interzise: mâncare de tip fast-food, pizza, cartofi prăjiți, băuturi carbogazoase îndulcite, prăjituri, înghețată, ciocolată, chipsuri;
- alimente oferite ocazional: miere, zahăr, gem, dulceață, curmale uscate, ceapă, ciuperci, sfeclă, iaurt, cartofi, orez, paste făinoase, grăsimi animale, margarină.
Nivelul normal al glicemiei (glucoza din sânge) se situează între 60 și 100 mg/dl, limitele putând fi puțin diferite în funcție de metoda de laborator utilizată.
Activitatea fizică este, de asemenea, foarte importantă în menținerea nivelului glicemiei, diminuând riscul apariției complicațiilor. Bolnavii care reușesc prin activitate fizică să-și mențină o greutate corporală normală, au nevoie de doze mai mici de insulină.
NU UITA: este vorba despre o boală foarte serioasă a cărei diagnosticare schimbă pentru totdeauna stilul de viață al bolnavului, dar și a celor din familie, dar asta nu înseamnă că nu se poate trăi cu această afecțiune, dacă ții cont de regulile unui regim alimentar sănătos, faci mișcare și urmezi tratamentul cu insulină.
Regimul alimentar, ca de altfel, tot stilul de viață care se impune după diagnosticare, se stabilește individual, împreună cu specialistul nutriționist-diabetolog.
