Unii psihologi specializati in psihologia copilului sustin ca pana la varsta de 3 ani, mama si copilul nu ar trebui sa stea despartiti decat pur ocazional. Desi ideea este controversata, iata care sunt explicatiile lor.
Etapa in care se manifesta anxietatea de separare este una dintre cele mai dificile perioade atunci cand vine vorba de cresterea copiilor. Totusi, ea este perfect normala si este sanatos ca sentimentele copilului sa fie respectate, dorinta sa de a sta cu mama inteleasa, iar nevoia sa de a se afla in compania parintilor satisfacuta.
Despartirea bebelusului de mama si anxietatea de separare
Este un subiect care genereaza numeroase conflicte si discutii in contradictoriu. Unele mamici sustin ca astea sunt mici mofturi de bebelus si ca cel mic se va acomoda cu alta persoana cat timp este bine ingrijit.
Alte mame afirma ca este o cruzime sa iti lasi bebelusul plangand dupa tine si ca ar trebui sa ii fii alaturi clipa de clipa, mai ales in perioadele in care anexietatea de separare se manifesta la intensitate maxima.
Dr. George Wootan isi incepe argumentarea pe aceasta tema cu un exemplu din viata de zi cu zi. El le roaga pe mamici sa isi imagineze ca se afla la cumparaturi cu bebelusul de 6 luni, care incepe sa dea semne ca ii este foame. Vei incerca sa ii spui sa aiba rabdare, ca in cel mult jumatate de ora veti lua masa impreuna acasa? Desigur, o poti face, dar rezultatul va fi un planset disperat, de parca s-a sfarsit mancarea in intreaga lume. De ce? Pentru ca bebelus nu exista decat „acum”.
Pana pe la varsta de 3 ani, copiii nu prea reusesc sa inteleaga conceptul de timp. Pana la aceasta varsta, in ceea ce ii priveste, exista „acum” si „niciodata”. Degeaba ii vei spune copilului de 2 ani ca „mami se intoarce peste 2 ore”. Din punctul lui de vedere, odata ce ai plecat, ai disparut pentru totdeauna, el nu are idee ce inseamna aceste intervale de timp.
Daca trebuie sa stai despartita de bebelusul tau timp de mai multe ore pe zi, exista cateva lucruri pe care le poti face pentru a atenua suferinta acestei despartiri. Citeste mai departe!
Pe de alta parte, nevoia pe care o are bebelusul de mama lui este la fel de intensa ca nevoia sa de mancare. O legatura stransa dintre bebelus si mama nu poate fi inlocuita de nimic. Ori de cate ori e speriat, obosit, suparat, bebelusul are cu adevarat nevoie de mamica lui pentru a-si regasi echilibrul si sentimentul ca e in siguranta.
Este adevarat ca dupa o anumita varsta nu e nevoie de mami in fiecare secunda, dar atunci cand este, mami trebuie sa fie acolo ACUM. Daca tocmai s-a julit, sau s-a speriat, copilul mic nu poate sa isi amane sentimentele pana cand mami va fi disponibila. Si oricat de implicati sau de bine intentionati ar fi, tati sau bona pur si simplu nu o pot inlocui 100% pe mama.
Asadar, o mama nu ar trebui sa plece de langa copilul ei pentru perioade lungi de timp in primii 3 ani de viata ai acestuia. Sau macar pana la varsta in care copilul incepe sa aiba niste notiuni temporale. Asta se intampla atunci cand copilul incepe sa inteleaga semnificatia unor repere ca „maine”, „ieri” sau „dupa-amiaza”.
Un alt indiciu ca cel mic este pregatit sa petreaca o perioada de timp mai mare fara mamica sa este atunci cand, de buna voie, el alege sa se joace fara sa o implice, pentru perioade tot mai lungi de timp.
CITEȘTE ȘI: Anxietatea de separare | Copilul este atât de atașat de mamă încât nu poate pleca nicăieri fără el
Este dificil, daca nu imposibil, ca mama si copilul sa nu stea deloc despartiti in primii 3 ani de viata ai acestuia. Dar daca situatia financiara a familiei o permite, este preferabil ca mama sa amane pe cat posibil intoarcerea la serviciu pana copilul implineste 3 ani.
Desigur, mamele care sunt nevoite sa se intoarca la serviciu mai devreme sunt mame la fel de bune pentru copiii lor, si exista mijloace pentru a compensa absenta lor.
Daca trebuie sa stai despartita de bebelusul tau timp de mai multe ore pe zi, exista cateva lucruri pe care le poti face pentru a atenua suferinta acestei despartiri. Unul dintre ele este sa continui alaptarea pana la autointarcare.
Altul este sa practici co-sleepingul pana cand copilul cere singur patul sau camera sa. Daca trebuie sa stai 8 ore pe zi departe de bebelusul tau, fa tot posibilul ca in celelalte 16 ore sa fii in contact apropiat cu el. Astfel il vei ajuta sa se simta in siguranta si sa depaseasca stresul anxietatii de separare.
Vei observa ca un bebelus care este ingrijit in permanenta cu afectiune, este vesel si cooperant si te poate insoti cu succes aproape oriunde trebuie sa mergi.
CITEȘTE ȘI: CREȘA – Abandon sau socializare pentru bebe
In cazul vostru, la ce varsta ati depasit perioada anxietatii de separare?
