Consecințele pandemiei asupra bebelușilor. Întârzierile în dezvoltare sunt confirmate de numeroase studii
Din punct de vedere statistic, numărul copiilor mai mici de 3 ani care manifestă forme ușoare de întârziere în dezvoltare a crescut în prezent, față de acum câțiva ani. Majoritatea dintre ei vorbesc destul de puțin și nu sunt entuziasmați să interacționeze cu alți copii. Unii specialiști își pun problema influenței pe care izolarea din pandemie ar fi avut-o asupra acestor copii de vârstă mică, ce nu au avut practic ocazia să cunoască o altă realitate.
După cum afirmă specialiștii, copiii sunt motivați, în creșterea și dezvoltarea lor, de prezența altor copii. Dacă ești singur toată ziua, printre adulți, mai ales dacă ești și unicul copil al familiei, nu există alți copii care să te inspire și datorită cărora să îți modelezi comportamentul.
Pandemia i-a făcut pe bebeluși să se dezvolte diferit
Experții sunt de părere că, deși nu au fost expuși direct la virus, acești copii au crescut și s-au format sub impactul unei societăți dominate de stres, traumă și izolare socială. Într-un studiu efectuat în California, 3 din 4 părinți au exprimat temeri că dezvoltarea copiilor lor mai mici de 5 ani a fost influențată în mod ireversibil de pandemie. Iar unii specialiști se tem că aceste schimbări ar putea fi permanente, în cazul in care nu se intervine pentru remedierea situației.
CITEȘTE ȘI: Săptămânile minune și salturile mentale care îi ajută pe bebeluși să-și dezvolte simturile și să descopere lumea
E un motiv de îngrijorare, nu o surpriză
Scott Moore este managerul Kidango, o organizație non profit care gestionează un număr mare de centre pentru copii. El afirmă că acesta este un motiv de îngrijorare, dar nu e surprinzător. Probabil că fiecare copil care a trăit în perioada pandemiei a experimentat și părțile sale neplăcute și a fost expus unor evenimente care i-au afectat dezvoltarea. Știința a demonstrat faptul că orice episod traumatic are capacitatea de a afecta dezvoltarea normală a creierului la copiii mici, așadar e firesc ca tocmai acești copii să manifeste ușoare întârzieri în dezvoltare.
Întârzierile în dezvoltare sunt confirmate de numeroase studii
Modul în care se dezvoltă copiii în perioade de restricții a constituit subiectul de cercetare a mai multe echipe de oameni de știință. Un studiu desfășurat de Universitatea Columbia a identificat întârzieri de dezvoltare. Un studiu desfășurat de Universitatea Brown a concluzionat că media IQ-ului este redusă pentru acest grup de copii. Alți cercetători au demonstrat existența unei corelații directe între stresul matern din perioada sarcinii și modificări ale sistemului nervos ai bebelușilor.
Pandemia ne-a afectat pe toți
Pandemia i-a afectat și pe adulți, și pe copii, pe fiecare dintre noi în alt mod. Unii copii au înregistrat întârzieri de dezvoltare, în timp ce alții au înflorit. Dar datele statistice demonstrează că, printre consecințele pandemiei, se numără și sărăcia, și declinul sănătății mintale și pierderile de învățare.
Bebelușii și preșcolarii sunt cei mai vulnerabili
Evident că pandemia i-a afectat pe toți copiii, dar bebelușii și preșcolarii sunt o categorie în mod special vulnerabilă, pentru că nu au apucat să experimenteze viata fără Covid. Primii 3 ani de viață sunt descriși ca fiind fereastra de oportunitate pentru dezvoltarea creierului. Perioada critică pentru dezvoltare este chiar în primul an de viață, când creierul practic își dublează greutatea.
Rahil briggs este directorul național al HealthySteps, un program de îngrijire pediatrică. El spune că această perioadă este deosebit de importantă. Este un moment extrem de vulnerabil, în care creșterea și învățarea oricărui copil poate fi iremediabil afectată.
Citește pe larg: Viața secretă a creierului copilului – Cum te asiguri că ajuți la dezvoltarea lui?
Expunerea timpurie la limbaj conturează conexiuni care îi vor permite să învețe să vorbească.
Se știe că bebelușii învață să vorbească privind mișcarea buzelor. Purtarea măștii și perioada de carantină au determinat o diminuare a interacțiunilor. Un mediu calm și stabil, greu de asigurat în perioada pandemiei, favorizează formarea abilităților de execuție (concentrarea și planificarea) și a sănătății socio-emoționale. Atunci când persoanele de îngrijire sunt stresate, ele nu se concentrează la fel de bine asupra nevoilor copiilor. Iar sărăcia este o altă problemă importantă, căci un alt studiu a demonstrat că bebelușii proveniți din familii cu venituri mici manifestă cele mai puternice întârzieri în dezvoltare.
Citește pe larg: De ce nu vorbește copilul meu? Abia pronunță câteva cuvinte și are deja 2 ani!
Dezvoltarea emoțională este afectată
Bebelușii formează legături de atașament cu adulții care îi îngrijesc, legături care le permit să exploreze, să descopere și să învețe. Atunci când se simt în siguranță, bebelușii interacționează și, astfel, evoluează fizic și mental. Atunci când părintele e în carantină, educatoarea e în izolare, bunica e bolnavă, sentimentul de siguranță dispare, astfel că dezvoltarea este mult încetinită.
Copiii sunt foarte sensibili la emoțiile celor care îi îngrijesc. bebelușii cu părinți depresivi au un nivel de stres extraordinar. Iar pe toată durata pandemiei, bebelușii au fost expuși, cu siguranță, unei doze imense de stres.
CITEȘTE ȘI: Bebelușii au nevoie de îmbrățișări pentru a fi sănătoși. 16 beneficii ale atingerii piele-pe-piele
Aceste întârzieri de dezvoltare pot fi recuperate?
Atunci când nivelul de stimulare crește, copiii recuperează rapid aceste mici diferențe. Dezvoltarea unui bebeluș la vârsta de 6 luni nu îi va prezice întreg viitorul, susțin neurocercetătorii. Prin urmare, ei sunt rezervați față de invitația de a trage concluzii precise despre consecințele pe viață ale acestei perioade. Cercetările efectuate acum nu indică faptul că o generație întreagă pornește în viață cu un handicap. Dar părinții trebuie să fie atenți și să discute cu mediul pediatru despre orice potențial motiv de îngrijorare ar avea.
O intervenție precoce duce al recuperarea întârzierilor de dezvoltare și duce la vindecarea traumelor, spun experții. S-ar putea ca această generație să se dezvolte diferit, s-ar putea să aibă nevoie de mai multe resurse, dar cu siguranță își va găsi frumul în viață și nu va fi mai prejos de altele, este concluzia specialiștilor.
CITEȘTE ȘI: Primul An al bebelușului – Primele 52 de săptămâni de viață
