Consultatia ortopedica este esentiala in primele luni de viata ale bebelusului, dar si mai tarziu, cand copilul creste un pic mai mare. Principalele motive de ingrijorare ale parintilor care solicita consultul ortopedic sunt: displazia de sold, picioarele strambe, talus valgus postural, piciorul varus equin, platfusul, picioarele in X sau in paranteze, scolioza infantila.
Medicul ortoped este singurul in masura sa evalueze corect aspectul scheletului copilului si trebuie sa observe motricitatea in dezvoltare a acestuia.
Displazia de sold este cunoscuta, in termeni medicali, ca luxatia congenitala de sold. Diagnosticarea precoce a acesteia – ecografic, la varsta de 2-3 luni, dar ideal in prima luna de viata – permite remedierea rapida a problemei, prin metode conservative. Diagnosticarea tardiva, pe de alta parte, ingreuneaza mult tratamentul. Citeste mai multe aici despre displazia de sold la copii
Picioarele strambe sunt o denumire generala populara pentru diverse deviatii de la normal privind aspectul picioarelor si a unghiurilor dintre gamba si laba piciorului.
Cea mai frecventa cauza a acestor deformari este reprezentata de pozitia deficitara intrauterina. Este adevarat ca exista si malformatii la acest nivel, care nu se corecteaza decat chirurgical, dar deformatiile posturale se corecteaza spontan sau cu gimnastica si masaj.
Platfusul este normal la copii pana la varsta de 3 ani. La inceputul mersului, bebelusii se sprijina pe intreaga talpa, inclusiv pe marginea interna, datorita grasimii care se afla in aceasta zona. Aceasta grasime se resoarbe si se modeleaza incet spre varsta de 3 ani.
Tendoanele, musculatura si ligamentele insa isi continua evolutia pana spre varsta de 5-6 ani, cand se formeaza si bolta plantara, bine cunoscuta „scobitura” din talpa. De aceea, pana la aceasta varsta nici nu se discuta despre platfus ci despre picior plat static pasager.
Abia dupa varsta de 5-6 ani se poate discuta despre platfus, daca amprenta talpii se desneeaza pe mai mult de doua treimi din suprafata sa. Evolutia sa este diferita in functie de numerosi factori, dar se poate ameliora sau corecta prin kinetoterapie si masaj.
Picioarele in x sau in „paranteze” sunt alte doua deviatii ale piciorului de la axul normal. La bebelusi, ele sunt datorate modificarilor fiziologice pe care le sufera articulatia genunchiului pe masura ce creste copilul. Medical, cele doua variante sunt denumite genu varum si genu valgum.
Genu varum usor sau moderat este normal la nou nascut si la sugar si este rezultatul pozitiei intrauterine a picioarelor. El se reduce incepand cu varsta de 6 luni, disparand complet pana la varsta de 2 ani. Fiziologic, piciorul ia aspectul de genu valgum dupa varsta de 2 ani. Totusi, unghiurile osoase nu trebuie sa depaseasca anumite valori, in functie de sex.
Talus valgus postural este deformatia cea mai frecvent intalnita la nastere, mai ales la fetite. Ea apare mai des la prima sarcina si la mamele foarte tinere. Deformatia usoara poate fi corectata manual si nu necesita nici un fel de interventie, piciorul devenind normal pana la varsta de 3-6 luni.
In deformarile mai grave, manipularea piciorului nu poate aduce membrul la pozitia normala. In acest caz este necesara gimnastica efectuata de un cadru specializat si sustinuta si de parinti. Uneori poate fi necesara mentinerea progreselor obtinute cu ajutorul ortezelor.
Piciorul varus equin este o malformatie complexa care afecteaza 1-3 din 1000 de copii si care este mai frecvent intalnita la bebelusii de sex masculin. Este malformatia cea mai frecvent intalnita, reprezentand 85% din totalitatea cazurilor.
Este esential ca manevrele de corectie sa fie incepute cat mai devreme, imediat dupa nastere, incercandu-se initial metode conservatoare. Progresele obtinute trebuie consolidate cu ajutorul ortezelor timp indelungat pentru a preveni recidivele. Tratamentul trebuie continuat si piciorul tinut sub observatie pana la definitivarea cresterii piciorului.
Scolioza infantila este un motiv de ingrijorare pentru medicul ortoped si pentru parinte. Ea debuteaza inainte de varsta de 3 ani, cel mai adesea in cursul primului an de viata. Ea reprezinta o deviatie laterala a axului normal al coloanei si se poate corecta spontan, insa este de asemeni posibil ca ea sa evolueze.
Medicul ortoped va aprecia gravitatea modificarii in functie de numerosi factori si va recomanda tratamentul potrivit. Tratamentul are ca scop general oprirea procesului de curbare laterala prin gimnastica, cu ajutorul unor corsete sau prin interventie chirurgicala.
Desi multi parinti nu stiu, este bine ca pana la varsta adolescentei copilul sa fie examinat anual de catre medicul ortoped, pentru identificarea eventualelor modificari posturale sau deformari ale scheletului si pentru o interventie precoce si cat mai eficienta.
Tu ai mers cu bebelusul la medicul ortoped? Ce varsta are copilul tau si cate vizite ai facut la medicul ortoped?
Sursa: „Ortopedie pediatrica”, autor Dr. Sergiu Straticiuc-Ciongradi, medic primar Ortopedie si Chirurgie Pediatrica, Doctor in Stiinte Medicale.
