Mituri demontate de știință: alăptarea, în vizorul specialiștilor
Discuțiile mamelor pe tema alăptării versus lapte praf nu se va opri curând: ambele tabere au argumente solide, ia discuția este dusă uneori în derizoriu prin vehicularea unor mituri referitoare la alăptare. Descoperă-le pe câteva dintre ele și lasă-te surprinsă de ce are de spus știința despre fiecare în parte!
- Cum s-a ajuns de la alăptare la formulele de lapte praf?
- Mituri referitoare la alăptare
- Copiii alăptați sunt mai inteligenți – este adevărat?
- Copiii alăptați sunt mai sănătoși – este adevărat?
- Alăptarea prelungită aduce beneficii importante
- Alăptarea prelungită poate afecta dezvoltarea emoțională și sexualitatea viitorului adult
Toate mamiferele își alăptează puii; este un gest atât de simplu și de natural, încât nu ai cum să nu te întrebi ce e de studiat, de lămurit sau de clarificat în legătură cu acest subiect? Ei bine, există o mulțime de informații false vehiculate pe seama alăptării, unele generate din neștiință, altele susținute prin vechi campanii de marketing; există un curent extrem de incisiv în favoarea alăptării, așa cum există și o reacție opusă la presiunea de a alăpta. Ești sigură că deții informații corecte în legătură cu acest subiect?
Cum s-a ajuns de la alăptare la formulele de lapte praf?
Conform unui studiu realizat de Emily Stevens și echipa sa, evoluția istorică a hrănirii sugarilor și a bebelușilor a evoluat de la alăptarea de către doică la folosirea biberoanelor și, mai apoi, a laptelui praf, atunci când mama biologică nu dorea sau nu putea să își alăpteze copilul.
Societatea nu a privit, însă, cu ochi buni ideea ca un bebeluș să fie alăptat de către o altă femeie, iar inventarea biberonului, la pachet cu disponibilitatea laptelui de vacă și, ulterior, apariția formulelor de lapte praf, la care s-a făcut o reclamă foarte agresivă timp de zeci de ani, au făcut ca alăptarea să fie din ce în ce mai rară în țările dezvoltate.
Scurtă istorie a laptelui praf
Primele analize ale compoziției laptelui matern, comparativ cu laptele altor mamifere au fost efectuate în secolul al XVIII-lea. Ele au studiat laptele matern, laptele de vacă, laptele de oaie, de măgăriță, iapă și capră. Pornind de la premisa că laptele matern este cel mai bun aliment pentru puiul de om, s-a încercat obținerea unei formule cât mai asemănătoare, iar în 1865 chimistul Justus von Liebig a patentat primul substitut de lapte pentru bebeluși.
Din nefericire, folosirea laptelui praf s-a asociat cu o creștere a mortalității infantile pe timp de vară, asocierea acesteia cu laptele lăsat să se strice în biberoane nefiind clar înțeleasă la momentul respectiv. Totuși, în perioada imediat ulterioară, s-a pus accent pe măsuri de igienă. În anii 1920 s-a început dezvoltarea primului lapte praf destinat copiilor alergici la laptele de vacă, iar în 1929 a fost lansat pe piață primul lapte de soia, care din păcate era sărac în nutrienți esențiali, în special în vitamine.
În anii 1930 producătorii de lapte praf au început să își facă reclamă în cabinetele medicilor; în anii 1940 și 1950 laptele praf deja era privit ca un substitut popular și perfect sigur, astfel că interesul pentru alăptare a scăzut constant până la finalul anilor 1970. Începând cu sfârșitul anilor 1980, producătorii de lapte praf își făceau reclamă în mod public, adresându-se direct mamelor, ceea ce a avut un impact negativ nu doar asupra alăptării bebelușilor, ci și în ceea ce privește comunicarea dintre pediatri și părinți pe tema nutriției celor mici.
Dacă în secolul XX rata alăptării era de 90%, în secolul XXI ea a scăzut la 42%. Între timp, studiile au demonstrat că laptele praf se asociază cu un risc crescut de dermatită atopică, diabet și obezitate infantilă (Gaynor, Wolf, 2003).
Bambo Nature se angajează să sprijine mamele în fiecare etapă a alăptării. Înțelegem că alăptarea poate fi o perioadă provocatoare, copleșitoare, dar și incredibil de benefică atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Scutece Bambo Nature ofera super confort, bebe doarme liniștit, sunt prevăzute cu indicator de umezeală, ușurând munca mamei, sunt skin-friendly, reduc iritațiile, mențin pielea uscată, recomandate de Asthma Allergy Nordic.
Mamele trebuie să se concentreze pe ceea ce este cu adevărat important: crearea unei legături puternice și sănătoase cu bebelușii lor. Grija calității scutecelor intra în obiectivele brandului. Bambo Nature este responsabil de siguranța sugarului.
Mituri referitoare la alăptare
Există o mulțime de convingeri eronate referitoare la alăptare, pe care este important să le clarificăm cu ajutorul științei.
#1 Dacă alăptezi nu trebuie să îi oferi bebelușului lapte praf deloc
Această convingere face parte din discursul susținătorilor extremiști ai alăptării. Realitatea este că, dacă trebuie să mergi la dentist sau dacă ești invitată la nunta celei mai bune prietene, persoana care rămâne cu bebelușul îi poate oferi acestuia un biberon – sau mai multe – de lapte praf corect preparat, fără nicio problemă. Pe de altă parte, trebuie să fii conștientă și de o altă realitate: producția de lapte a sânului se reglează pe principiul cererii și ofertei. Dacă ratezi o masă nu este nici o problemă, dar dacă acest lucru se întâmplă zilnic, te poți aștepta ca producția de lapte să scadă.
#2 Dacă ai sâni mici nu vei putea produce suficient lapte
Este o teamă frecvent întâlnită în rândul viitoarelor mămici, pe care știința a demontat-o cu argumente. Dimensiunile sânilor sunt reglate de cantitatea de țesut adipos și de țesut conjunctiv, nu de țesutul glandular. Creșterea frecvenței și a duratei sesiunilor de alăptare este o metodă eficientă de a crește producția de lapte matern. Există multe alte lucruri care pot influența cantitatea de lapte produsă de o femeie, dar dimensiunile sânilor nu sunt unul dintre ele.
#3 După vârsta de X luni, laptele matern devine apă chioară
Laptele matern rămâne o sursă de nutrienți pe toată perioada alăptării, fie că este vorba despre primele 6 luni, 12 luni sau 3 ani. Pe de altă parte, necesarul nutrițional al copilului crește după vârsta de 4 – 6 luni, iar laptele matern nu mai este suficient, de aceea este necesară diversificarea alimentației.
#4 Mamele nu pot alăpta dacă sunt bolnave
Alăptarea este bună și sănătoasă pentru bebeluș chiar și în perioadele în care mama nu se simte grozav. De fapt, unul dintre beneficiile alăptării este că îi oferă bebelușului din anticorpii pe care îi produce organismul mamei în contact cu viroza care a doborât-o. Există foarte puține boli care fac ca alăptarea să fie contraindicată și chiar și în cazul lor, există tratamente și măsuri de siguranță care pot fi adoptate pentru a proteja bebelușul.
#4 Mamele care alăptează nu au voie să urmeze nici un tratament medicamentos
Exact așa cum pe perioada sarcinii era necesar să discuți cu medicul obstetrician în legătură cu eventualele tratamente medicamentoase, și în alăptare trebuie să faci același lucru: să discuți cu pediatrul despre siguranța tratamentului care ți-a fost prescris. Spune-i medicului că alăptezi și acesta va identifica tipul de tratament pe care ți-l poate prescrie, astfel încât copilul să fie în siguranță, iar tu să beneficiezi de ameliorarea simptomelor!
Copiii alăptați sunt mai inteligenți – este adevărat?
Un mit foarte popular în rândul susținătorilor alăptării este acela că bebelușii alăptați au un coeficient de inteligență mai mare decât al bebelușilor hrăniți cu lapte praf. Sunt rezultatele unor studii efectuate pe eșantioane mici de copii cu vârste în jur de 10 ani, dar trebuie specificat de la bun început că diferențele înregistrate nu sunt semnificative din punct de vedere statistic.
De fapt, oamenii de știință care au studiat această afirmație au ajuns la concluzia că diferențele înregistrate nu sunt doar nesemnificative, dar nici nu se poate stabili o corelație directă între inteligența copiilor și laptele matern. Mai degrabă se crede că interacțiunea crescută dintre mamă și bebelușul alăptat este cea care stimulează dezvoltarea cognitivă a acestuia din urmă, interacțiune care poate fi obținută și în cazul micuților hrăniți cu lapte praf, cât timp mamele sunt conștiente de importanța acesteia.
Copiii alăptați sunt mai sănătoși – este adevărat?
Există un volum impresionant de literatură de specialitate referitoare la legătura dintre alăptarea bebelușilor și starea lor de sănătate. Numeroase studii susțin că alăptarea reduce riscul de obezitate infantilă, astm bronșic, boli autoimune de tipul diabetului și cancer. O analiză a acestor studii ridică, însă, o serie de alte întrebări, căci rezultatele sunt variabile în funcție de eșantionul de copii examinat, de vârstele acestora, de modul în care este definită alăptarea în funcție de durata acesteia și așa mai departe.
S-a observat că în grupul copiilor alăptați majoritatea sunt caucazieni, născuți în familii cu venituri medii sau peste medie, din părinți cu un nivel superior de educație, cu acces facil la servicii de sănătate și care trăiesc în zone sigure ale orașelor. Pe de altă parte, în grupul copiilor hrăniți cu biberonul, heterogenitatea este mai mare, așadar este firesc ca și dezvoltarea micuților să fie diferită, fără ca acest lucru să aibă neapărată legătură cu alimentația în primele luni de viață.
Pentru a răspunde acestor întrebări, a fost realizat un studiu amplu care a urmărit evoluția fraților născuți și crescuți în condiții similare, dar hrăniți diferit. Rezultatele au demonstrat clar că alăptarea este net superioară în termeni de bunăstare a copilului hrănirii cu lapte praf, dar a scos în evidență și că durata și frecvența alăptării sunt și ele importante. În acest context, este inutil să se pună presiune asupra mamelor care nu își permit să stea acasă cu bebelușii pentru o perioadă îndelungată ci sunt obligate să revină la serviciu; uneori, beneficiile alăptării nu le pot depăși pe cele ale unui mediu sigur și bogat în care să se dezvolte copilul, mediu care presupune costuri mari și, deci, revenirea mamei la serviciu.
Alăptarea prelungită aduce beneficii importante pentru copil – este adevărat?
În primul rând, este foarte dificilă definirea alăptării prelungite, deoarece influența culturală este foarte mare: în unele culturi, a alăpta mai mult de 3 – 6 luni este o raritate; în altele, se întâmplă frecvent ca mamele să alăpteze după vârsta de 12 – 18 luni.
Alăptarea prelungită reprezintă un aport nutrițional important, inclusiv pentru copilul care consumă alimente solide. Ea este cu atât mai importantă în perioadele de boală, când copilul mic refuză solidele și riscă să de deshidrateze. Alăptarea are și beneficii afective; este un moment de intimitate între mamă și copil, în care copilul se simte în deplină siguranță, iar necazurile, fricile și durerile sale se diminuează. Copiii se relaxează și învață să își gestioneze mai bine emoțiile.
Alăptarea prelungită poate afecta dezvoltarea emoțională și sexualitatea viitorului adult – este adevărat?
Nu există, până în prezent, niciun studiu care să susțină această ipoteză. Nu există nimic sexual în gestul de a alăpta sau în gestul copilului de a căuta confort la sânul mamei. În plus, antropologii au arătat că alăptarea prelungită și alăptarea în tandem era o practică frecventă în societățile umane vechi, de unde reiese că în niciun caz acest gest nu poate avea un impact negativ asupra sexualității viitorului adult.
Există nenumărate mituri despre alăptare și nu avem pretenția să le acoperim pe toate, am încercat să ne referim doar la câteva dintre cele mai importante, cu cel mai puternic impact sau cele mai puțin cunoscute. Te sfătuim să discuți întotdeauna cu un specialist atunci când vine vorba despre sănătatea copilului tău, să te informezi din surse corecte și să îți asculți instinctul!
Surse:
- https://www.healthline.com/health/breastfeeding/extended-breastfeeding#concerns
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4077166/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8894195/
- https://earlylearningnation.com/2022/09/baby-formula-the-story-of-how-america-helped-invent-one-of-the-great-life-saving-technologies-for-babies-made-parents-dependent-on-it-then-let-the-system-collapse-isuniquely-american/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2684040/#bib31
- https://medela.co.za/7-ridiculous-breastfeeding-myths-you-need-to-know/
- https://www.unicef.org/romania/stories/busted-14-myths-about-breastfeeding
