O infecție a tractului urinar (ITU) este o problemă des întâlnită la cei mici, care afectează rinichii, vezica urinară, ureterele și uretra. Aceasta poate provoca durere și disconfort, mai ales la urinare, iar dacă nu este tratată corect și la timp, poate duce la complicații pe termen lung, mai ales că infectiile tractului urinar pot recidiva ușor și destul de des . Dar pentru a afla care sunt semnele și simptomele infecțiilor urinare la copii și când este necesar să mergi la medic, citește în continuare articolul.
Ce este o infecție a tractului urinar (ITU) la copii?
Tractul urinar include rinichii, ureterele (tuburile care leagă rinichii de vezică), vezica urinară și uretra (tubul care transportă urina în afara corpului). Rinichii filtrează sângele și produc urina, care apoi se deplasează prin uretere până la vezica urinară, unde este stocată. În cele din urmă, urina trece prin uretră și este eliminată din corp.
O infecție a tractului urinar (ITU) la copii apare atunci când bacteriile (germenii) intră în tractul urinar.. Aceste bacterii ajung cel mai frecvent de pe pielea din jurul rectului și a organelor genitale, provocând simptome precum febră, iritabilitate, usturime la urinare, dureri abdominale și de spate.
Urina este în mod normal sterilă, fără bacterii sau alte organisme patogene. Dar atunci când aceste microorganisme ajung la deschiderea uretrei (tubul care transportă urina din vezică în afara corpului), încep să se înmulțească. Majoritatea infecțiilor sunt cauzate de bacteria E. coli, care se găsește în mod natural în tractul digestiv și în excrementele oamenilor. E. coli este responsabilă pentru aproximativ 85% dintre infecțiile urinare la copii.
De multe ori, ITU-urile la copii nu sunt diagnosticate corect și imediat, deoarece cei mici nu își pot exprima întotdeauna disconfortul. De aceea, este important să recunoști simptomele și să cauți tratament imediat pentru a preveni răspândirea infecției și deteriorarea rinichilor.
Care sunt tipurile de ITU la copii?
Infecțiile urinare la copii sunt destul de comune. Până la vârsta de 6 ani, aproximativ 2% dintre băieți și 8% dintre fete au avut cel puțin o infecție urinară. Există două tipuri de infecții urinare la copii, în funcție de locul unde apare infecția în tractul urinar:
ITU inferioară: O infecție a vezicii urinare, cunoscută sub numele de cistită.
ITU superioară: O infecție care afectează unul sau ambii rinichi, numită pielonefrită.
La sugari și copii mici, semnele și simptomele unei infecții urinare pot include:
• Febră.
• Durere abdominală sau senzație de plenitudine.
• Urină cu miros puternic și urât.
• Pierdere în greutate.
• Iritabilitate.
• Vărsături.
• Lipsa poftei de mâncare.
• Oboseală.
• Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor).
• Diaree.
Aceste simptome pot fi diagnosticate incorect, mai ales la copiii foarte mici, care nu pot să-și exprime disconfortul.
Semnele și simptomele unei ITU la copiii mai mari pot include:
• Nevoie frecventă și urgentă de a face pipi, dar cu o cantitate mică de urină.
• Udarea lenjeriei în timpul zilei și/sau noaptea, după ce au fost deja antrenați la oliță.
• Urinare dureroasă sau dificilă (disurie).
• Disconfort deasupra osului pubian.
• Urină cu miros neplăcut.
• Prezența sângelui în urină.
• Greață și/sau vărsături.
• Febră și frisoane.
• Durere în spate sau lateral (sub coaste).
• Oboseală.
• Schimbări în comportamentul său obișnuit, cum ar fi iritabilitatea sau o stare generală de disconfort.
Aceste simptome pot varia de la un copil la altul, dar dacă observi oricare dintre ele, este important să consulți un medic.
Simptomele unei ITU sunt aceleași pentru băieți și fete?
Da, simptomele pot fi aceleași atât la băieți, cât și la fete. Fetele au un risc mai mare de a dezvolta o ITU deoarece uretra lor este mai scurtă decât cea a băieților, ceea ce face ca bacteriile să ajungă mai ușor în vezica urinară.
Puteți trata o infecție a tractului urinar acasă?
Pentru a scăpa de infecție, copilul va avea nevoie de un tratament cu antibiotice recomandat de medicul de familie sau medicul pediatru, însă numai după realizarea unei antibiograme pentru a determina sensibilitatea bacteriei la diferite antibiotice. Asigurați-vă că urmați cu strictețe instrucțiunile medicului și că micuțul ia toată doza de antibiotice, chiar dacă se simte mai bine.
În plus, este important să îl încurajați să bea multe lichide pentru a preveni deshidratarea. Dacă are simptome precum greață și nu vrea să mănânce, încercați să-i oferiți mese mai mici și mai dese pe parcursul zilei. Dacă nu poate să mănânce sau să bea deloc, sunați imediat medicul.
Pentru copii, este important să avem un tratament care să lupte cu infecția și, în același timp, să susțină sistemul lor imunitar. Ambele aspecte sunt vitale pentru a le oferi o vindecare rapidă și completă, protejându-i împotriva recurenței infecțiilor și a altor complicații pe termen lung.
Pentru a scăpa de infecție, copilul va avea nevoie de tratament recomandat de medicul de familie sau de medicul pediatru. În practică, tratamentul se stabilește pe baza examenului de urină și, atunci când este necesar, a uroculturii și antibiogramei, pentru a identifica bacteria implicată și antibioticul la care aceasta este sensibilă. Este important ca schema prescrisă să fie urmată complet, chiar dacă simptomele se ameliorează mai repede, pentru a reduce riscul de recidivă și de complicații.
În plus, copilul trebuie încurajat să bea suficiente lichide, mai ales apă, pentru a susține hidratarea și eliminarea urinei. Dacă are greață, lipsa poftei de mâncare sau stare generală alterată, mesele mici și dese pot fi mai bine tolerate. Dacă nu poate bea, varsă repetat, are febră mare, frisoane, dureri lombare sau stare generală proastă, este nevoie de evaluare medicală rapidă, deoarece infecția poate urca spre rinichi.
Ca adjuvant, unele produse pe bază de plante pot fi luate în considerare doar la recomandarea medicului, mai ales în cazul copiilor care au episoade repetate. Acestea nu înlocuiesc antibioticul atunci când există o infecție activă, dar pot face parte dintr-un plan mai amplu de susținere și prevenție, alături de hidratare adecvată, igienă corectă, golirea regulată a vezicii și tratarea constipației, acolo unde este cazul. Ghidurile și sursele medicale serioase subliniază că remediile de tip „natural” nu tratează singure o infecție urinară deja instalată.
Dintre ingredientele vegetale folosite frecvent în astfel de formule, merișorul este probabil cel mai cunoscut. Interesul pentru el vine din conținutul unor compuși care pot îngreuna fixarea anumitor bacterii de mucoasa tractului urinar. Totuși, dovezile științifice sunt neuniforme, iar beneficiul pare să țină mai ales de prevenirea unor recurențe la anumite persoane, nu de tratamentul unei infecții acute. La copii, datele sunt mai limitate decât la adulți, așa că decizia de utilizare ar trebui discutată cu medicul.
Unele produse pe bază de plante pot include și extracte cu rol de susținere generală, cum ar fi plante bogate în antioxidanți sau ingrediente utilizate tradițional pentru confortul urinar. În teorie, acestea pot contribui la susținerea organismului în perioadele de vulnerabilitate, însă eficiența lor diferă în funcție de compoziție, concentrație, vârsta copilului și contextul clinic. Tocmai de aceea, la copil nu este recomandată administrarea „după ureche”, ci doar a unor formule adecvate vârstei și doar după ce medicul confirmă că sunt potrivite.
La fel de important este faptul că „natural” nu înseamnă automat lipsit de riscuri. Unele suplimente sau extracte din plante pot da reacții adverse, pot irita stomacul sau pot să nu fie potrivite pentru toți copiii. În plus, dacă sunt folosite în locul tratamentului corect, pot întârzia intervenția eficientă. De aceea, orice produs adjuvant pentru sănătatea tractului urinar trebuie privit ca parte dintr-o strategie mai largă, nu ca soluție unică.
Pe lângă tratamentul prescris de medic, recuperarea copilului este susținută și prin măsuri simple, dar importante: schimbarea frecventă a lenjeriei, igiena locală corectă, evitarea amânării mersului la toaletă, tratarea constipației și încurajarea unui aport suficient de lichide. În cazul infecțiilor recurente, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a vedea dacă există factori anatomici sau funcționali care favorizează reapariția infecțiilor.
Cu îngrijire atentă, tratament corect și monitorizare medicală, majoritatea copiilor se recuperează bine după o infecție urinară. Important este ca simptomele să nu fie ignorate și să nu ne bazăm exclusiv pe remedii naturale atunci când copilul are febră, durere sau stare generală modificată.
Bibliografie
American Academy of Pediatrics, HealthyChildren.org, How Urinary Tract Infections (UTIs) Are Diagnosed & Treated in Children.
NICE, Urinary tract infection (recurrent): antimicrobial prescribing.
National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), Use of Natural Products by Children: What the Science Says.
Mayo Clinic News Network, Mayo Clinic Q and A: Urinary tract infections in children.
