Sinuzita la copii: cauze, simptome, tratament

Nas veșnic înfundat, secreții nazale purulente, dureri de cap, de frunte și de obraji? Este tabloul clasic al sinuzitei! Dar știai că aceasta îi poate afecta și pe copii, nu numai pe adulți? Sinuzita la copii este o afecțiune comună care implică inflamarea mucoasei din sinusurile nazale; acestea sunt cavități pline cu aer din zona oaselor feței. Această inflamație este cel mai adesea determinată de diverse infecții, dar poate fi cauzată și de alergii. 

Diagnosticarea precoce a sinuzitei și tratamentul corect sunt importante pentru o vindecare rapidă și fără urmări. Află în continuare care sunt cauzele sinuzitei, cum se manifesta aceasta, cum se diagnostichează si ce tratamente sunt disponibile! 

Sinuzita la copii: anatomia sinusurilor la cei mici 

Sinusurile sunt cavități umplute cu aer care se găsesc în oasele craniului. Ele sunt căptușite cu mucoasă și sunt conectate la căile nazale prin deschideri mici. Principalele sinusuri sunt sinusurile frontale etmoidale, sfenoidale și maxilare. Rolul principal al sinusurilor este să producă mucus, să umidifice aerul respirat și să îl curețe și să mențină hidratarea căilor respiratorii superioare. De asemenea, sinusurile sunt implicate în rezonanța vocii. 

La copii, sinusurile sunt mai mici și mai slab dezvoltate decât la adulți. Acestea tind să crească odată cu copilul. De asemenea, sinusurile copiilor pot avea o orientare ușor diferită și o poziție mai orizontală decât la adulți, ceea ce le afectează drenajul natural și face ca, la interior, să se acumuleze cu ușurință mucus și bacterii. Mai mult decât atât, oasele sunt mai subțiri și mai fragile la copii, ceea ce crește riscul de leziuni în această zonă. 

Cauzele sinuzitei la copii 

Dacă observi că micuțul tău are dificultăți de respirație, dureri de cap sau secreții nazale abundente, acestea ar putea fi semnele unei sinuzite. Înțelegerea simptomelor și gestionarea corectă a acestora cu tratamentul adecvat contribuie la recăpătarea sănătății și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Anatomia sinusurilor copiilor îi predispune pe aceștia la apariția sinuzitelor, dar cauzele acestora pot fi destul de variate. 

Infecții virale și bacteriene
Infecțiile căilor respiratorii superioare sunt, de cele mai multe ori, de natură virală. Răceala și gripa pot duce la inflamația mucoasei sinusurilor și la dezvoltarea sinuzitei secundare. Uneori, infecțiile bacteriene – cel mai adesea cele streptococice sau cele determinate de Haemophilus influenzae – pot determina sinuzită. Aceste infecții pot apărea independent sau pot fi secundare infecțiilor virale. Sinuzita cronică este determinată de infecții bacteriene recurente și este favorizată de tratamente incomplete și de anomalii structurale ale sinusurilor. 

Alergii
Alergiile se numără printre factorii comuni care pot produce sinuzită la copii. Rinitele alergice pot determina inflamația mucoasei nazale și pot bloca drenajul sinusurilor, favorizând dezvoltarea sinuzitei. Copiii sunt expuși la o mare varietate de alergeni: polen, mucegai, praf, acarieni sunt doar câteva dintre cele mai comune exemple. Pentru unii copii, alergenii alimentari pot fi o problemă. Orice tip de alergen poate contribui la declanșarea sinuzitei. 

Factori de mediu și stil de viață 
Expunerea la fumul de țigară poate irita mucoasa nazală și poate crește susceptibilitatea la infecții sinusale. Poluarea aerului poate avea, la rândul său, un impact asupra sinusurilor. Inclusiv igiena nazală precară sau suflarea incorectă a nasului poate contribui la acumularea de mucus și la creșterea riscului de sinuzită. 

Sinuzita la copii: simptome 

Simptomele sinuzitei se împart în două categorii: cele comune, specifice și altele, mai puțin obișnuite, variabile în funcție de vârstă.  Simptomele comune care îl vor face pe medicul pediatru să ia în calcul posibilitatea unei sinuzite sunt: 

• Durere facială sau dureri de cap: copiii se pot plânge de dureri faciale, în special în zona frunții, a obrajilor sau în jurul ochilor. Durerile de cap sunt persistente sau recurente; 
• Congestie nazală: nasul înfundat este un simptom comun al sinuzitei la copii. Această congestie poate îngreuna respiratul pe nas și îi poate determina pe copii să respire pe gură;
• Secreții nazale: copiii afectați de sinuzită pot prezenta secreții nazale groase, verzi sau galbene, adesea mai abundente dimineața;
• Tuse: tusea este determinată de secrețiile care, ocazional, se scurg pe gât; 
• Febra moderată: în unele cazuri, copiii pot avea febră moderată, însoțită de simptome ale sinuzitei; 
• Pierderea mirosului sau a gustului: uneori, sinuzita poate afecta simțurile gustativ și olfactiv. 

Simptomele sinuzitei pot varia și în funcție de vârsta copilului:

• La nou-născuți și la sugari simptomele sunt greu de descifrat; aceștia prezintă iritabilitate, somn agitat, dificultăți de alimentație, scurgeri nazale abundente; 
• La copiii mici (1-3 ani) se observă somn agitat, refuzul alimentației, tuse și dificultăți de respirație;
• La copiii mai mari (4 – 12 ani) este mai simplu de comunicat despre simptome precum durerile de cap sau congestia nazală. De asemenea, pot apărea dureri în gât și scăderea poftei de mâncare. 

Un simptom mai rar al sinuzitei apare mai ales la copiii de vârste mici, la care părinții pot observa frecarea frecventă a feței și a năsucului cu mânuțele. Congestia nazală poate determina refuzul hranei sau al lichidelor, ceea ce duce la deshidratare și scădere în greutate. 

Diagnosticul sinuzitei la copii 

Diagnosticul sinuzitei presupune doi pași esențiali. Într-o primă fază, medicul trebuie să confirme afectarea sinusurilor; în faza a doua, el trebuie să identifice cauzele sinuzitei, pentru a putea stabili un tratament adecvat. 

Consultul medical începe printr-o discuție detaliată despre simptomele pe care le prezintă copilul, despre durata și intensitatea lor, dar și despre afecțiunile preexistente și tratamentele urmate. Acesta se încheie prin examinarea fizică centrată asupra evaluării sinusurilor, inclusiv prin palparea feței pentru a detecta sensibilitatea. 

Suspiciunea de diagnostic trebuie confirmată prin investigații suplimentare. Radiografiile sunt adesea utilizate pentru a vizualiza structurile sinusale și pentru a detecta semnele inflamației și acumularea de lichid în sinusuri. Tomografia computerizată (CT-ul) poate oferi imagini mai detaliate și este considerat necesar în cazurile severe sau complicate. Endoscopia nazală implică introducerea unui tub subțire, prevăzut cu o cameră, in nas pentru a evalua mucoasa sinusurilor și a identifica eventuale obstrucții sau anomalii. 

Testele alergice în diagnosticul sinuzitei alergice

În cazul sinuzitei alergice, vindecarea este practic imposibilă în absența identificării alergenilor. Testele cutanate pentru alergii implică aplicarea alergenilor pe piele și observarea reacțiilor cutanate. Testele de sânge pentru alergii măsoară nivelurile de anticorpi IgE specifici pentru anumiți alergeni și pot fi utile în diagnostic și tratament. Testele de provocare pot fi recomandate, în anumite cazuri, de către medic; acestea presupun expunerea copilului la un anumit alergen, într-un mediu controlat, în care se poate interveni rapid.

Tratamentul sinuzitei la copii

Tratamentul sinuzitei la copii poate include abordări medicale, terapii complementare și alternative, dar și îngrijire și igienă nazală stricte pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și la accelerarea vindecării. 

Tratamentul medical al sinuzitei

Atunci când sinuzita este determinată de o infecție bacteriană, medicul va recomanda efectuarea unei antibiograme și administrarea unui antibiotic eficient. Este importantă finalizarea curei de antibiotice, chiar și dacă cel mic pare să se simtă mai bine, altfel simptomele pot reveni, iar situația se va complica și cu fenomenul de rezistență la antibiotice. 

Decongestionantele nazale sunt utile pentru a reduce inflamația la nivelul mucoaselor și a permite drenajul secrețiilor. La copiii mici, decongestionantele se folosesc cu prudență și doar conform indicațiilor medicului. Indicațiile medicale referitoare la tratamentul sinuzitei trebuie respectate întru-totul; măsurile complementare sunt de natură să susțină vindecarea și să amelioreze simptomele. 

Terapii complementare și alternative 

Deși nu vor vindeca sinuzita, aceste terapii contribuie la eliminarea secrețiilor nazale, ameliorarea semnelor clinice și la prevenirea recidivelor. Inhalațiile de aburi calzi, eventual cu sare sau cu uleiuri esențiale sigure, în funcție de vârsta copilului, poate ajuta la ameliorarea congestiei nazale și la reducerea disconfortului. Aburul cald reduce inflamația locală, fluidizează secrețiile, hidratează mucoasele și contribuie la ameliorarea durerilor. 

Lavajul nazal cu soluție salină este cea mai eficientă metodă de curățare a nasului; ea ajută la deschiderea căilor nazale și la îndepărtarea mucusului și a alergenilor. Soluțiile nazale sunt disponibile sub formă de picături nazale, spray-uri, dar lavajul nazal efectuat conform recomandărilor medicului rămâne preferată. 

Igiena nazală regulată 

Copilul trebuie încurajat să sufle nasul în mod regulat și să folosească șervețele de hârtie pentru a îndepărta mucusul din nas. Pentru copiii mici, care nu știu să își sufle nasul corect, se va folosi batista bebelușului. 

Hidratarea adecvată contribuie la fluidizarea mucusului și la îmbunătățirea drenajului mucusului. În perioadele de răceală copilul trebuie încurajat să se hidrateze cât mai bine. Dacă sinuzita este cauzată sau exacerbată de alergii, este importantă evitarea alergenilor, minimizarea expunerii la aceștia și instituirea unui tratament specific pentru controlul simptomelor. 

Tratamentul sinuzitei la copii este întotdeauna adaptat în funcție de vârsta celui mic, de starea sa generală de sănătate și de cauza subiacentă a sinuzitei. Medicul este cel mai în măsură să ofere sfaturile personalizate de care ai nevoie. 

Complicațiile sinuzitei la copii 

Sinuzita la copii netratată corespunzător poate determina o serie de complicații, ajungând să afecteze chiar și sănătatea generală și calitatea vieții. În plus, sinuzita recurentă sau persistentă poate fi mai dificil de tratat și poate necesita o abordare mai agresivă. Printre complicațiile posibile ale sinuzitei includ: 

• Infecții secundare: sinuzita netratată se poate complica prin otite, bronșite sau pneumonie; 
• Formarea de abcese sau chisturi: acumularea de mucus poate genera abcese sau chisturi care pot necesita intervenție chirurgicală; 
• Creșterea riscului de astm: sinuzita cronică se asociază cu o creștere a riscului de astm bronșic; 
• Impact negativ asupra creșterii și dezvoltării: disconfortul persistent și simptomele recurente ale sinuzitei pot afecta somnul, apetitul și activitățile zilnice ale copilului, ceea ce poate influența creșterea și dezvoltarea sănătoasă.

Citește și despre: 
Complicațiile răcelilor la copii: infecția s-a extins la ureche, sinusuri, bronhii sau plămâni
Gurița bebelușului miroase neplăcut? Oare e o problemă de igienă sau una medicală?
Cum aspirăm corect secrețiile nazale ale bebelușului?

Prevenirea sinuzitei la copii 

Prevenirea sinuzitei la copii este importantă și parțial posibilă prin adoptarea unor măsuri care țin de igienă și de stilul de viață. Copiii trebuie deprinși cu regulile elementare de igienă: spălarea mâinilor, tușitul în plica cotului, evitarea folosirii la comun a tacâmurilor. 

Evitarea expunerii la fumul de tutun este importantă nu doar pentru prevenirea sinuzitei, ci și pentru starea generală de sănătate a copilului. Utilizarea filtrelor de aer și a purificatoarelor de aer sunt utile pentru copiii care suferă de alergii, dar și pentru îmbunătățirea calității aerului. Igiena nazală regulată, mai ales în perioada răcelilor comune, este foarte importantă pentru a preveni infectarea sinusurilor. 

Sinuzita la copii poate fi privită ca o complicație a infecțiilor respiratorii sau a alergiilor; tratabilă după un diagnostic corect, ea poate determina un nivel ridicat de disconfort, așadar prevenția este preferabilă. Discută cu medicul copilului tău despre cum e bine să procedezi pentru a-l proteja pe copilul tău împotriva sinuzitei! 

Surse: 

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7126711/
2. https://www.enthealth.org/conditions/pediatric-sinusitis/#:~:text=Sinusitis%20(rhinosinusitis)%20in%20children%20can,nasal%20or%20post%2Dnasal%20drip.
3. https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=sinusitis-in-children-90-P02063
4. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/sinusitis-in-children