Regim alimentar în caz de boală: antidiareic, anticonstipație, antiviroze

Mâncarea a fost și este mereu un aliat de nădejde în cazul bolilor de care suferim. Acest articol își propune să vă ghideze în lumea alimentelor care vă pot ameliora simptomele unor afecțiuni des întâlnite.

• Regim antidiareic
• Regim anticonstipație
  
• Regim antiviroze
  

Primăvara, vara dar și toamna pot veni cu o serie de probleme pentru cei mici. Astfel, principalele suferințe sunt ale stomăcelelor, insuficient dezvoltate pentru a face față virusurilor și bacteriilor. Dar nici aparatul respirator nu e foarte fericit, dacă nu avem grijă.

Despre oricare dintre cazuri am vorbi, se impune control medical (în unele cazuri de urgență, mai ales dacă cel mic are sub 1 an de viață) pentru o diagnosticare și un tratament corect. Dincolo de medicamentele pe care medicul le va recomanda, în anumite cazuri și un regim alimentar potrivit ameliorează starea de rău și chiar ajută la vindecare. Însă s-au mai schimbat lucruri pe aici și nu mai prea seamănă cu ceea ce știau mamele sau bunicile noastre. Hai să vedem despre ce este vorba.

Regim antidiareic

Pe vremea când tu erai mică, dragă mămică, cu siguranță îți aduci aminte gustul pâinii prăjite, al orezului fiert sau al ceaiului de mentă fără zahăr. În afară de acestea, în regimul antidiaree mai existau restricții care făceau referire la legumele crude, la citrice, lapte sau produse din lapte ori glucide și grăsimi. Mulți ani, medicii de copii sau de oameni mari impuneau, pe lângă medicamente, și un regim alimentar care avea ca scop protejarea mucoasei stomacului în cazul în care persoana trecea printr-un episod diareic (scaune moi, apoase, dese).

Problemele care au dus la punerea sub semnul întrebării a eficacității acestui regim antidiareic sunt legate de numărul de zile în care bolnavul, conform dietei, este privat de proteine și fibre (despre care știm că se digeră mai greu). Și, ca de fiecare dată, specialiștii s-au împărțit în două tabere, moderniști și conservatori, primii susținând sus și tare că un astfel de regim poate duce la grave deficiențe de nutriție bolnavului și la o recuperare întârziată. Conservatorii, însă, sunt de părere că urmarea acestui regim nu ar crea nicio problemă bolnavului, dacă ar fi ținut doar primele 24 de ore de la apariția primelor scaune diareice. Cu specificația clară că ar trebui mers la doctor dacă scaunele diareice nu încetează după 24 de ore.

Mulți pediatrii, însă, recomandă în continuare regimul antidiareic mai ales în cazul copiilor. Se reintroduc copilului mesele normale în maxim 24 de ore de la îmbolnăvire și se îmbogățește regimul alimentar al acestuia cu legume, fructe, iaurt, carne și carbohidrați.

În cazul sugarilor, nu se întrerupe hrănirea la sân, laptele matern conține tot ce are nevoie sugarul pentru a trece peste această situație. Nu uita, însă, în cazul bebelușilor zece scaune pe zi, cu o consistență moale nu reprezintă, întotdeauna, diaree. Alimentația lichidă a acestora determină consistența moale a scaunelor, fără a fi vorba de diaree.

Regim anticonstipație

Schimbarea alimentației unui copil trecut de șase luni (diversificarea alimentației) poate aduce câteva episoade, ușor alarmante, de constipație. Aceasta presupune simptome precum: evacuarea cu dificultate a scaunelor, rărirea acestora, dar și evacuarea lor cu dificultate. Numărul scaunelor nu are nicio importanță în diagnosticarea constipației. Tranzitul intestinal variază foarte mult de la o persoană la alta. Sunt persoane care au două sau trei scaune pe zi, iar altele două sau trei scaune pe săptămână, fără a fi nimic anormal.

În cazul unui copil cu probleme de tranzit intestinal lent, se recomandă un regim alimentar bogat în fibre, multe lichide și multă mișcare. Unde mai pui că alimentele bogate în fibre mai sunt și răcoritoare, ceea ce le fac perfecte pentru vară! Cele mai bune surse de fibre sunt semințele, nucile, sâmburii. Dacă vrei să le introduci în alimentația în curs de diversificare a unui copil peste 6 luni, dă-le prin râșniță. De asemenea, completează-i meniul cu fructe (pere, măr, portocală) și legume (mei, ovăzul, mazăre, fasole uscată, broccoli, conopidă, varză, dovlecei). Condimentele sunt și ele surse naturale de fibre. Dă gust mâncării lui bebe folosind cimbru, busuioc, scorțișoară, salvie, fenicul, oregano.

Oferindu-i fructe în fiecare zi (ca atare, mai ales că suntem în plin sezon, sau introduse în deserturi), legume (pe care i le poți găti sub formă de supe, piureuri sau introduse în salate de crudități) și cereale integrale, problemele legate de constipație vor deveni amintire. Nu uita de lichide! Odată cu creșterea nivelului de fibre, trebuie musai să crească și cantitatea de lichide. Asta pentru că dacă organismul este insuficient hidratat, fibrele pot agrava constipația.

Regim antiviroze

Virozele sunt la ordinea zilei când copilul este mic, putând apărea atât iarna, cât și vara. Când spui viroză respiratorie, te referi la infecții ale tractului respirator superior care produc simptome la nivelul nasului și gâtului. Virusurile și bacteriile sunt principalii vinovați de apariția acestor afecțiuni, destul de dese în vremea copilăriei mici.

Supa clară a bunicii (6 morcovi, 1 țelina, 3 pastârnac, o ceapa și optional carne de țară) este mâncarea cea mai bună pe care i-o poți oferi copilului tău în caz de viroză. Călduță (un adevărat unguent pentru gâtul inflamat sau zgâriat de tuse), plină de vitamine și minerale (fierbe maxim 1 ora la foc mic după ce dau în clocot legumele, ca să nu-și piardă comorile de sănătate pe care ni le oferă), sărată (cât să rehidrateze organismul afectat de febră), supa clară de rădăcinoase, simplă, cu pui sau de vită este un adevărat medicament, dacă aș putea spune așa.

CITEȘTE ȘI: Febra ușoară, moderată, ridicată la copii. Cum se măsoară corect temperatura + INFOGRAFIC

Alte alimentele care ajută în ameliorarea simptomelor răcelii sunt:

• Mierea: Calmează tusea și iritațiile gâtului. Ajută la stimularea sistemului imunitar.

• Usturoiul și ceapa: Oferă-i-le crude, în salate de legume sau alături de alte mâncăruri.

• Carnea slabă: Vită slabă, curcan, pește și crustacee. Acestea din urmă sunt surse foarte bune de fier care, în combinație cu zincul din carnea slabă, ajută la activarea celulelor albe care luptă cu infecțiile.

• Sucurile de legume: Sunt recomandate în răceală, deoarece oferă cea mai mare cantitate de antioxidanți, ajutoare imbatabile ale funcției imunitare. În plus, hidratează foarte bine!

• Citricele: Consumul de aceste fructe crește aportul de vitamina C, foarte importantă în recuperarea organismului în cazul unei răceli. Introduse zilnic în alimentația copilului tău, ajută și la prevenirea episoadelor de viroze ale celui mic.

• Iaurtul: Oferă bacteriile sănătoase necesare florei intestinale. Totodată, reduce simptomele de răceală care sunt însoțite, frecvent, și de tulburări gastrointestinale (diareea provocată de cantitățile crescute de mucus în cazul unei viroze).

CITEȘTE ȘI DESPRE:  Copilul strănută? Curge nasul? Iată meniul antirăceală!