Norocoasă sau așa ar trebui să fie orice naștere?
Ei bine, da, a mea a fost ca-n Elveția. Cum e acolo, nu știu, nu am fost, dar colega mea de salon, care a născut în aceeași zi cu mine, așa a zis. Soțul ei s-a interesant mult, a vorbit prin multe spitale și… au ajuns la Ciuc, de ce ? Pentru ca sunt oameni care știu ce fac, au experiență, încredere, știu exact ceea ce fac și se comportă cu orice pacient, EXTRAORDINAR! Empatie, respect, înțelegere, asta găsești aici, de la medici la asistente până la infirmiere și moașe. Aaa, și să vă mai spun ceva: tata poate asista la naștere ! EXACT! Tata e acolo cu bebe! Prima întâlnire cu mami, e de fapt și prima întâlnire cu tati.
Eu, fricoasă de fel, dar când a venit vorba de naștere, am zis clar, NATURAL SĂ FIE! Ba chiar mă vedea învingătoare , dar… dacă nu era doamna doctor, C❤️, nu aș fi reușit nimic. În jurul orei 4 am simțit ca mi s-a rupt apa, nu m-am panicat, dar o senzație ciudată aveam. Din Bacău am plecat ușor, ușor, cu bagajul pregătit, spre Miercurea Ciuc. În jur de ora 6 am îndrăznit să o sun pe doamna doctor, care îmi monitorizase sarcina și cu care m-am înțeles atât de bine, eu având niște probleme nedetectate și doar dumneaei le-a descoperit. Asta fiind sâmbătă, pentru ca da, se ,,lucrează” și sâmbătă deși unii medici ar fi chiar deranjați de situația asta.
Mi-a zis doamna doctor ce să fac, am intrat, am făcut fișa de internare, imediat în sala de control, două doamne asistente m-au verificat, dilatație 1, eram bine dar nu chiar. Doamna doctor mi-a zis să am răbdare ca va fi bine, la primul copil cam așa e, mă greut cu toate. Pe la ora 8 și ceva au cam început durerile, stare de rău, de greață, abia stăteam în picioare. La fiecare câteva minute doamnele de la sală de nașteri mă întrebau dacă sunt bine, au mai urmat câteva verificări și dilatație mai deloc dar eram ok, până ce au început durerile mari. Simțeam ca mor, i-am dat doamnei doctor mesaj ,,vă rog frumos să veniți și să îmi faceți cezarina, nu am dilatatie și simt ca mor”. Primesc mesaj ,,Acum vin și verific și vedem.” Doamna doctor fiind în liber, punea varza la murat .
A venit, dilatație deloc, eu simțeam ca mor, nu mai reușeam, strigam ca vreau cezariană și ce medic mai face ce a făcut doamna doctor ? Mi-a adus minge pentru gravide, pentru exerciți, mă ținea de mână și ma încuraja: ,,hai iubita ca poți, tu ești puternică, știe doamna doctor. Nu îți fac nicio cezariană ca tu poți natural, o să vezi cat de bine va fi, te recuperezi ușor, tii pe bebe în brațe, îl poți ridica, poți avea grijă de el”. Iar eu ,,nu, doamna doctor, nu pot, nu mai pot, cazarinata sa se termine durerea”. Am zis ca sunt mai puternică, dar de fapt nu, nu am fost mai deloc. Atunci a zis doamna doctor, să vină soțul să stea aici. Dacă nu era doamna doctor, nu reușeam. Am reușit datorită ei.
Am născut după 7 ore de dureri crunte, cu dilatație 7 cm, o fetiță superbă (mi-a făcut poze doamna doctor și soțul, bineînțeles, ca a stat acolo lângă mine, la capul meu și a văzut cat de greu este și prin ce trece o femeie). După nici 15 min după naștere, mi-a adus minunea și direct la sân, să alăptez. DA, alăptare, știu ca nu mai e la modă daaaar…asta e alta discuție. A venit o doamna doctor sau o doamnă asistentă (nu știu, încă eram buimacă de la naștere) și mi-a arătat cum se face. De ce? De ce sunt oamenii de acolo pro naștere naturală, pro alăptare ? De ce insistă pe asta? De ce ajută ? De ce se implică? Pentu ca este normal sa fie asa!
Dupa ce am ținut-o la san am ajuns într-un salon curat, cu 3 paturi și alte 3 paturi pentru copilași. Și va mai spun ca la fiecare pat aveam butonul pe care apăsai, iar de câte ori aveai nevoie de ceva imediat doamnele asistente veneau frumos și întrebau dacă e totul bine și de ce anume este nevoie. Și vorbeau frumos, cu calm, cu grijă, mai stâlceau niște cuvinte pentru ca majoritatea vorbesc maghiară dar când vedeai ca vin cu o față zâmbitoare chiar și în mijlocul nopții când nu prea îți mai vine să zâmbești… treci peste toate blocajele lingvistice. Mi-a adus fetița, s-a asigurat ca sunt bine, mi-a arătat cum trebuie așezată, cum sa doarmă, în fiecare seară veneau doamnele asistente și spălau bebelușii și îți arați cum trebuie să ai grijă cu buricul, cum să pui scutecelul, cum să îl îmbraci pe bebe. Pare ciudat, nu? Ei bine, fiecare detaliu contează și fiecare sfat era bun venit și de ajutor. Ai ales… la primul copil. Nu mai spun, pe langa faptul ca aveau grija de bebe, aveau grijă și de mame: fiecare dimineață și seara, la ingrijire, spălat și pansat daca era necesar… la verificat.
In fiecare zi venea cineva la noi în salon, doamna doctor ginecolog pentru a se asigura ca sunt bine, doamna doctor neonatolog care stătea pe capul nostru câteva minute bune, venea și ne explica tot ce ar trebui să știe o mamă indiferent dacă e la primul copil sau nu. Absolut tot! Ba chiar într-o zi a venit un kinetoterapeut pentru a ne arăta ce exerciții trebuie să facem noi mamele pentru a ne recupera, cum se face masajul la bebeluși și ce exerciții putem face cu ei, toate exemplificate pe bebe atunci. Vă spun, te ajută, te informează, îți arată, explică, și se asigură ca tu ești bine, bebelușul la fel și ca ai înțeles cam ce este de făcut și ce presupune a fi ,,mamă”, îți dă fișele de externare foarte complete și cu detalii și analize și cu tot ce trebuie, și ești gata de plecare. Eu am plecat după 5 zile, nu pot spune ca au fost 5 zile superbe, pentru ca e obositor, se adună toate dar când vezi ca ai un sprijin, e altceva, îți dă putere și încredere.
Mămici, înainte de orice, de naștere, de alăptare, de diversificare … orice implică bebelușului tău, caută, citește, informează-te… alege ce este bun pentru el, dar și pentru tine. Este nevoie de timp și răbdare pentru ca orice lucru bun și frumos vine mai greu… dar merită! Experiența mea ca-n Elveția a avit loc în Spitalul Miercurea Ciuc.
Descoperă în CLUBUL BEBELUȘILOR totul despre:
NAȘTERE | NUME COPII | NOU NASCUT | BEBELUSI | PRIMUL AN | ALAPTARE
Citește și:
Iată-mă acasă, cu nou-născutul în brațe 15 lucruri care m-au luat prin surprindere în primele săptămâni de viață ale bebelușului
Nașterea NU trebuie să fie un eveniment de care femeile să se TEAMĂ! Georgiana a născut în 20 de minute
Citește mai multe povesti de nastere trimise de mame:
Pentru că am fost pregătită psihic, nașterea baiețelului a fost perfectă, exact cum mi-am dorit
Timp de 11 ani ne-am tot chinuit să avem un bebe și până la urmă am reușit!
Tratați mamele ca pe ultimele cârpe, ca niște obiecte pe bandă rulantă. Închid ochii și cu sânge rece își arată ignoranța și nepăsarea…
Toate visele și starea de euforie au fost spulberate când am ajuns pe secția de neonatologie
Chiar daca travaliul a ținut 2 zile și a fost super mega usor…n-aș mai repeta
