Doctorii pediatrii atrag atenția părinților asupra apariției unor simptome determinate de un răspuns imunologic anormal al organismului. Sindromul inflamator multisistemic asociat COVID-19 a fost descris până acum numai la copii. Cum se manifestă acesta, ce trebuie să urmărim la copiii noștri și mai ales ce trebuie făcut dacă apar aceste simptome ne explică doamna doctor Viorela Nițescu, medic primar pediatru la Clinica de Pediatrie SCUC Grigore Alexandrescu, medicul care se tratează această patologie de când a apărut.
Clubul Bebelușilor: Ce se știe până acum despre acest simptom și câte cazuri diagnosticate ați avut în grijă?
Dr. Viorela Nițescu: Acest sindrom fost descris pentru prima dată în luna aprilie 2020 de colegii din UK, apoi au urmat numeroase comunicări din Franța, Italia, SUA, India etc.
El a fost descris până acum numai la copii și se pare că este determinat de un răspuns imunologic anormal al organismului, care se dezvoltă după această infecție virală. Simptome similare au mai fost descrise și anterior pandemiei, post infecții virale, dar extrem de rar. Evoluția este destul de rapidă către afectarea și altor organe și sisteme, cel mai frecvent implicat fiind cordul, uneori ficatul și rinichiul. În perioada de stare a bolii, manifestările mimează tabloul clinic din infecțiile grave sau stările toxico-septice.
Până acum, în spitalul nostru au fost îngrijiți 20 de copii. Toți au plecat acasă cu stare bună și analize normalizate. Ei au rămas în observația noastră fiind reevaluați periodic după externare.
CITEȘTE ȘI: Cele mai frecvente simptome de COVID-19 la bebeluși și copii mici – Ce este de făcut
Clubul Bebelușilor: Care sunt simptomele care ar trebui să îngrijoreze un părinte sau ce ar trebui să urmărească părinții la copiii lor, legat de acest sindrom?
Dr. Viorela Nițescu: Primele simptome care trebuie să atragă atenția părinților sunt reprezentate de ASOCIEREA: febra înaltă + alterarea stării generale + erupție cutanată pe trunchi, membre și, caracteristic acestui sindrom, pe palme și tălpi + conjunctivita la ambii ochi +/- diaree, vărsături.
!!! Important este de reținut că, în majoritatea cazurilor, copiii nu au avut simptomatologie evidentă sau nu au fost ANTERIOR diagnosticați cu COVID-19.
Clubul Bebelușilor: Când e cazul să anunțăm doctorul dacă apar astfel de simptome?
Dr. Viorela Nițescu: În momentul apariției acestor simptome, copilul trebuie consultat într-un serviciu UPU pediatric – de preferat Grigore Alexandrescu din București, unde există deja experiență în acest sens.
Clubul Bebelușilor: Care este vârsta cel mai des afectată? Ați avut și bebeluși printre pacienți? Diferă simptomele în cazul lor?
Dr. Viorela Nițescu: În cazuistica noastră, cel mai des întâlnit a fost la copiii 6-14 ani, dar au fost și copii cu vârsta mai mică – cel mai mic, un sugar în vârstă de 9 luni. Simptomele nu diferă la bebeluși, sunt aceleași, indiferent de vârstă.
COVID-19 poate afecta mai multe organe
Deși COVID-19 este văzută ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung:
Inima – testele efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale mușchilor inimii, chiar și la persoanele care au prezentat doar simptome ușoare de COVID-19. Acest lucru poate crește riscul de afecțiuni cardiace cu complicații pe termen lung. COVID-19 face ca celulele sângelui să se adune în cheaguri. Cheagurile mari pot provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, pe când cele mici pot bloca vasele mici de sânge din mușchiul inimii.
În ceea ce privește sindromul post-COVID, manifestat de copii, medicii spun că inflamarea inimii poate duce la o altă afecțiuni, cunoscută sub numele de boala Kawasaki.
Plămâni – tipul de pneumonie asociat COVID-19 poate provoca daune de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung.
Creier – chiar și la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barre – o afecțiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.
Ficatul și rinichii – slăbirea vaselor de sânge poate duce șa probleme de lungă durată cu ficatul și rinichii.
„Nu suntem siguri cât timp pot persista aceste simptome, dar știm că pot dura cel puțin șase luni sau mai mult la unii oameni”, spune dr. Lahoti. „Manifestările acestor simptome sunt interesante și oarecum unice. De exemplu, scanările RMN arată miocardită la unii dintre acești oameni, indicând faptul că mușchiul inimii poate rămâne inflamat câteva luni – chiar dacă simptomele legate de inimă nu au fost predominante în timpul bolii lor”, a declarat dr. Sandeep Lahoti, gastroenterolog, șeful Centrului de recuperare COVID-19.
De ce apare acest sindrom post-COVID la copii
„Ipotezele variază de la zone ascunse de infecție, la un răspuns inflamator prelungit. De asemenea, nu suntem siguri care ar putea fi rezultatele pe termen lung ale acestor simptome persistente, dacă există. Știm că acest sindrom poate avea un impact asupra calității vieții“, explică dr. Lahoti.
Sună medicul pediatru dacă copilul manifestă unul din următoarele simptome care ar putea indica sindromul post-COVID sau mergi cu el la UPU Grigore Alexandrescu: febra înaltă + alterarea stării generale + erupție cutanată pe trunchi, membre și, caracteristic acestui sindrom, pe palme și tălpi + conjunctivita la ambii ochi +/- diaree, vărsături.
CITEȘTE ȘI: INFOGRAFIC: Gripă, răceală sau covid? Tabelul simptomelor posibile
