Odata ce devenim parinti, in mintile noastre se petrec doua lucruri total diferite, dar ambele benefice pentru copii. Pe de o parte incepem se devenim constienti de felul in care am fost noi crescuti de catre parintii nostri, de conditionarile pe care le-am primit, de impactul stilului generatiei lor de a-si creste copiii. Pe de alta parte ne dorim sa crestem copii liberi si independenti, autonomi si curajosi, empatici si plini de respect, si suntem gata sa ne informam despre cum putem face asta.
Este simplu sa aratam cu degetul greselile pe care le-au facut parintii nostri atunci cand eram noi copii. Avem acum la indemana numeroase resurse din care sa ne informam, iar oamenii interesati de binele psihic al copiilor este in continua crestere. Totusi, de la recunoasterea acestor greseli si pana la nerepetarea lor este cale lunga!
Vrand nevrand, admiratia si respectul firesti pe care le purtam parintilor nostri ne fac sa fim tentati sa repetam automat greselile facute de ei cand ne-au crescut pe noi. Recunoaste, de cate ori ti-ai dat seama ca folosesti aceleasi sintagme pe care le folosea mama ta atunci cand dorea sa te puna la punct? Si fii sincera pana la capat, sunt aceste sintagme pline de empatie si respect la adresa copilului tau? Nu prea.
Cu procedam insa ca sa scapam de aceste conditionari? Cum ne debarasam de acest balast, pastrand multele lucruri bune pe care le stim de la parintii nostri? Specialistii te sfatuiesc sa urmezi o succesiune de pasi in acest sens.
Cum sa evitam greselile parintilor nostri
Primul pas: identifica greselile. Este extrem de important sa identifici greselile pe care crezi ca le perpetuezi. Parintii tai ridicau tonul des? Se certau in prezenta ta? Iti promiteau premii si recompense pentru lucruri pe care ar fi fost firesc sa le faci cu o cu totul alta motivatie? Nu trebuie sa faci la fel! Stim, de cele mai multe ori iti dai seama de ceea ce spui sau faci cand deja ai scapat „porumbelul”, dar nu e niciodata prea tarziu sa te corectezi. Greseala recunoscuta e pe jumatate iertata, si sta in puterea ta sa nu o mai repeti.
Pasul doi: Desprinde-te de trecut. Odata ce ai identificat greselile facute de parintii tai in ceea ce priveste stilul in care te-au crescut, a venit momentul sa te desprinzi de ele. Te surprinzi gandind clasicul „Eu te-am facut, eu te omor”, raspunzand „Pentru ca asa spun/vreau eu”, spunand NU la jocuri si giumbusculuri pana la urma inofensive, doar pentru ca acesta a fost felul in care si parintii tai te-au crescut pe tine? Ei bine, a sosit clipa sa intelegi ca poti fi un parinte macar la fel de bun cum au fost parintii tai si daca accepti sa cantaresti fiecare situatie conform firii tale si a copiilor tai. Poate mama ta nu te lasa sa sari in baltoace, dar pana la urma ce rau se poate intampla?
Pasul 3: Creeaza-ti un vocabular propriu. Atunci cand totul merge bine, lucrurile sunt simple, iti dragalesti copilul folosind un milion de alinturi. Problemele apar atunci cand lucrurile merg prost, cand va enervati amandoi, cand te superi. Atunci ajungi sa ii spui lucruri pe care nu le crezi si nu le gandesti de fapt si te intrebi si tu de unde iti vine sa rostesti asemenea cuvinte. Cel mai probabil nu faci decat sa imiti stilul in care si parintii tai iti vorbeau cand va certati. Stim, nu se poate sa nu existe nici un conflict, niciodata, dar in loc sa vii cu amenintari si jigniri, invata sa iti exprimi sincer sentimentele. Vei creea astfel un nou limbaj al conflicului, limbaj pe care si copilul tau il va prelua si il va folosi la randul sau.
Pasul 4: Nu judeca! E adevarat, e neplacut sa descoperi ca principiile de educatie dupa care s-au ghidat parintii tai sunt atat de diferite de cele din prezent, iar prezentul se demonteaza si le discrediteaza. Mai rau de atat, e neplacut sa constati ca prezentul are dreptate si ca s-au facut intr-adevar greseli in trecut. Nu iti pierde timpul si energia pentru a le diseca si a le judeca. Ia-le ca atare si schimba-te tu, parintele de azi. Si la fel de util, nu te judeca nici pe tine insati pentru greselile pe care le mai faci. Important e sa le recunosti si sa le eviti pe viitor!
Pasul 5: Lasa iubirea sa vorbeasca. Greselile cele mai mari pe care le facem sunt facute la nervi. Atunci nu ne mai gandim ca le simte cel de langa noi, atunci spunem lucruri pe care le vom regreta. De multe ori ajungem sa lasam sa vorbeasca prin noi nervii, stresul, orgoliul, dar uitam de cel mai important lucru, de iubirea pe care o purtam omuletului din fata noastra si de cum noi insemnam totul pe lumea asta pentru el. Sa nu luam personal greselile lui, nu sunt facute ca sa ne faca noua in ciuda. Nici macar asa, de dragul neascultarii. Sa ne amintim si sa ii amintim ca iubirea pentru el e continua, ca nimic nu o poate schimba.
Tu ce greseli ale parintilor tai ai observat ca perpetuezi? Cum procedezi ca sa scapi de aceste obiceiuri?
