La 35 de saptamani, bebelusul tau se apropie de celebrarea a 9 luni de viata, tot atata timp cat a petrecut si in pantecele mamei sale. El se schimba si evolueaza in fiecare zi. Increderea sa in propria mobilitate creste, si de acum jocul de-a v-ati ascunselea va insemna ca si micutul te va cauta pe tine, nu doar tu pe el. Zilele pe care le mai poti petrece pe banca in parc sunt numarate, in curand va trebui sa alergi dupa copil.
Si la capitolul verbalizare se remarca progrese, micutul descoperind noi sunete si exersandu-le mai mereu pe cele vechi. Desi nu reuseste inca sa vorbeasca, el intelege surprinzator de multe dintre ceea ce i se spune. Vei remarca faptul ca isi recunoaste dupa nume jucariile preferate.
Ursuletul, paturica, ceasca, sunt cuvinte familiare de acum, iar cand le aude rostite copilul se va intoarce pentru a le cauta cu privirea. Daca ai exersat limbajul semnelor cu micutul, vei observa ca el foloseste deja cateva gesturi pentru a-si exprima dorintele de baza.
Comunicarea verbala dintre voi incepe sa semene a dialog, caci la 35 de saptamani micutul raspunde vorbelor pe care i le spui. Pentru tine sunetele pe care le scoate nu au nici o semnificatie, dar el trece prin etapa esentiala a structurarii limbajului.
Hranirea bebelusului la 35 de saptamani se poate schimba dramatic in aceasta perioada, mai ales in cazul copiilor alaptati, care trec printr-o alta perioada in care sunt usor distrasi.
De aceea, nu e exclus sa te confrunti din nou cu o perioada de refuz al sanului. Din nefericire, multi parinti confunda o simpla perioada cu dorinta de autointarcare, uitand ca OMS recomanda continuarea alaptarii pana la varsta de minim 2 ani.
Este de altfel foarte putin probabil ca micutul sa se autointarce inainte de a implini 18 – 24 luni, explicatia pentru lipsa de interes pentru laptarile pe timp de zi se regaseste in alte arii: introducerea alimentelor solide, interesul crescand pentru deplasare sau posibilitatea e a suge la discretie pe timp de noapte.
Somnul este si el intr-o perioada de regresie acum, daca micutul tau isi facuse un program care presupunea un numar de ore dormite neintrerupt, e de asteptat ca acest tipar sa se schimbe. Acest lucru e de asteptat, avand in vedere ca toate marile achizitii se asociaza cu dificultati de somn.
Daca alaptezi, vei simti ca bebelusul vrea sa stea permanent atasat la san. Daca nu, vei constata ca toate supararile nocturne sunt mai greu de alinat. Iar daca asta se intampla dupa cateva saptamani in care somnul paruse sa se regleze, situatia este probabil cu atat mai frustranta.
Joaca si dezvoltarea cognitiva sunt ambele marcate de un nou proces de invatare, cel al permanentei obiectelor. Abia acum micutul incepe sa inteleaga ca obiectele si persoanele isi continua existenta si atunci cand nu se afla in raza lui vizuala. De acum nu va mai fi atat de usor sa il „convingi” ca un obiect a disparut, iar frustrarea renuntarii la o jucarie sau la altceva ce i-a captat atentia este cu atat mai mare.
Este cel mai bun moment pentru jocuri de genul cucu-bau!, dar este si motorul intern care il stimuleaza de acum pe bebelus sa caute, sa exploreze. Daca mama nu mai e cu mine in camera, atunci unde e? Sa o urmam! Daca jucaria nu e aici, oare nu ar putea fi sub pat? Ia sa vedem ce este acolo!
Aceasta este si perioada unei marcate anxietati de separare. Constiinta faptului ca lucrurile pot sa plece pare sa fie mai intensa decat aceea ce ele se vor intoarce, astfel ca disparitia din raza vizuala a unei persoane importante, cum sunt parintii, va starni valuri de proteste violente.
Bebelusii nu stiu daca, cum si cand se va intoarce mama, asadar e de asteptat sa protesteze impotriva plecarii ei. Anxietatea de separare se poate manifesta oricand, imbracand uneori aspecte absolut ilogice pentru adulti.
E de inteles ca micutul plange cand il lasi la cresa, dar de ce plange si cand te duci sa il iei? De ce nu poti merge pana in bucatarie fara ca bebelusul sa urle si sa incerce sa se tarasca disperat in urma ta?
Permamenta obiectelor aduce cu sine si dezamagirea disparitiei lor. Nu va mai fi la fel de simplu sa ii iei telecomanda inlocuind-o cu o jucarie, ci vei starni valuri de lacrimi. Din fericire, memoria pe termen scurt e inca imatura, iar micutul se va lasa distras relativ curand. De aceea, protestele starnite pentru ca a fost lasat in bratele ingrijitoarei sau ale bonei, vor inceta repede odata ce o jucarie noua i este prezentata.
