Cu siguranță nu e deloc ușor să ai grijă de un bebe. În primul an de viață al bebelușului probabil că vei fi, mai tot timpul, obosită, flămândă și nedormită. Toate treburile casnice ajung să fie făcute seara târziu, după ce bebe adoarme, sau pe fugă, iar cel mic îți solicită întreaga atenție în fiecare clipă. Chiar și așa, printre toate compromisurile pe care te vezi obligat să le faci, există anumite lucruri care nu ar trebui să se petreacă niciodată în prezența copilului. Descoperă-le în rândurile de mai jos.
#1 Momentele de intimitate
În primul an de viață, momentele de intimitate sunt cvasi-inexistente. Le poți include în existența voastră de cuplu, și așa foarte dată peste cap, dar e puțin probabil să semene cu ce se întâmpla înainte de bebe. Iar mămicile cu experiență au un sfat pe jumătate amuzant, pe jumătate deprimant pentru proaspeții părinți:
Am renunțat relativ curând să încercăm să ne programăm momentele de intimitate. Era ca un făcut, după o săptămână în care Mihnea era cuminte și dormea, invariabil, câte o oră și jumătate la prânz, uneori mai mult, dar niciodată mai puțin, ne planificam câte o zi în care să profităm în cuplu de aceste clipe, iar somnul copilului se evapora pentru următoarea lună. Veșnic intervenea ceva, de câte ori plănuiam o astfel de întâlnire romantică între mami și tati, așa că am devenit aproape superstițioși și am preferat spontaneitatea … Măcar așa, nu urma să fim dezamăgiți, pentru că oricum ne așteptam la orice. Ioana, mama lui Mihnea.
Chiar dacă viața intimă pare să se ducă pe apa sâmbetei, acesta nu e un motiv să renunțați să mai încercați. De asemenea, specialiștii susțin că nu are nici o importanță vârsta bebelușului: momentele de intimitate între mami și tati trebuie să se petreacă oriunde în altă parte decât în prezența copilului, fie el și adormit.
Citește și despre: Iată-mă acasă, cu nou-născutul în brațe 15 lucruri care m-au luat prin surprindere în primele săptămâni de viață ale bebelușului
#2 Certurile între părinți
În orice relație există discuții aprinse și argumentative, considerate, de altfel, un semn de normalitate. Atunci când reușești să aduci argumente ca să îți susții opiniile în fața partenerului de cuplu, când îl asculți pe acesta și purtați o discuție în contradictoriu fără atacuri la persoană, dai dovadă de maturitate.
Primul an după nașterea copilului e greu! Și oricine spune altceva, fie e un mare mincinos, fie nu e părinte, fie a avut o tonă de ajutor din partea familiei! Așa că, în această perioadă, în care oricum suntem cu toții obosiți și cu nervii întinși la maxim, să porți o discuție în contradictoriu, dar decentă, cu partenerul de viață este o foarte mare provocare. Noi, cel puțin, nu am reușit să discutăm civilizat unu cu altul în acea perioadă. Așa că am decis să păstrăm discuțiile astea aprinse dintre noi pentru momentele în care el nu era de față.
Și știi care a fost partea bună a lucrurilor? Era ca și cum ne-am fi dat unul altuia time-out, până ajungeam la momentul ăla în care am fi putut să ne certam, eram amândoi super calmi deja, așa că… nici nu mai era nevoie să ne contrazicem. Anca, mama Amaliei.
Citește și despre: Dragă mamă-soacră, îți mulțumesc pentru felul în care ai reușit să-l crești pe fiul tău, un fiu care gândește, trăiește și iubește cu toată ființa lui
Uneori, lucrurile nu stau chiar așa de grozav încât motivele de ceartă să se evapore odată cu trecerea timpului, iar discuțiile serioase trebuie, până la urmă, purtate. Sigur, e în interesul relației de cuplu ca ele să fie calme, argumentative și fără atacuri la persoană, ar cum asta nu se întâmplă întotdeauna, mai bine evitați să vă certați în fața bebelușului. Țipetele, gesticulările și starea de tensiune pe care cu siguranță o percepe îl pot speria. Citește și despre: Nu cred că îți poți imagina ce înseamnă, cu adevărat, sacrificiul până nu devii MAMĂ
#3 Uitatul la TV în prezența bebelului
Știu că știi că toată lumea recomandă ca bebelușii să nu fie expuși deloc la ecrane, măcar în primul an de viață, după cum știu că acesta este un deziderat destul de ambițios. E de dorit măcar să eviți să folosești televizorul ca zgomot de fundal: pentru știri și muzică poți porni un radio, iar pentru serialul preferat… oricum nu vei avea timp să te uiți la serialul preferat decât în scurtele pauze în care bebelușul doarme, iar tu nu ai altceva mai bun de făcut.
Îmi plăcea să mă uit la TV când bebe stătea la sân, mi se părea că oricum nu vede, doar nu are ochi la spate, iar eu oricum trebuia să stau într-un loc, și mă mai relaxam și eu un pic. Dar am observat, după un timp, că își forța ochișorii ca să privească peste umăr, cumva, să vadă și el ce se întâmplă acolo, apoi că de câte ori începea câte o reclamă – știi, muzica aia puternică și plină de energie, sau vorbitul ăla tare al actorilor, ciulea urechile și devenea brusc atent la ce se întâmplă acolo și mai puțin atent decât la sân. Am realizat că TV-ul avea, totuși, impact, chiar dacă mi se părea mie că bebe e protejat. Roxana, mama lui Bogdan.
Efectul televizorului asupra creierului celui mic este extrem de puternic. Strălucirea ecranului, luminile puternice, zgomotele, toate acestea reprezintă un nivel prea mare de solicitare pentru un copil mic, al cărui sistem nervos este imatur. Citește și despre: 11 Clipe înfricoșătoare împreună cu nou-născutul pentru orice mamică la primul bebeluș
#4 Muzica foarte tare
Știi momentele alea de refulare, în care asculți muzica la volum maxim și simți că din creierul tău dispar nervii și stresul adunate în ultimele zile? Ei bine, nu prea e în regulă să faci asta atunci când bebelușul e împreună cu tine. Prea mult zgomot nu e niciodată recomadat pentru cel mic.
Știam că nu trebuie ca Anastacia să asculte muzica așa de tare cum e la un concert live, dar țineam foarte mult să participăm, și chiar nu aveam nici o posibilitate să o lăsăm cu altcineva. Am cumpărat o pereche de căști speciale pentru bebeluși, care să îi protejeze urechile chipurile, le-am încercat și noi și am văzut că sunt ok, așa că am plecat liniștiți la concert. Din păcate, nici așa nu prea ne-a tihnit, pentru că basul puternic părea să o deranjeze, vibrațiile alea, chiar dacă nu le auzea, cred că le simțea așa cum le simțim noi în piept, așa că s-a agitat non stop. Ana, mama Anastaciei.
Chiar dacă pare foarte cool și foarte modern să mergi cu bebe peste tot la propriu, chiar peste tot, unele locuri nu sunt, totuși, potrivite pentru el. E mult mai bine să te distrezi câteva ore, iar el să stea acasă cu bona sau bunica… Oricât de altfel ai vrea să fii ca părinte, un bebeluș îți schimbă mult viața, cel puțin în primii săi ani de viață. Din fericire, îți schimbă și prioritățile, ceea ce îți va face adaptarea mai ușoară. Și da, foarte, foarte frumoasă! Citește și despre: Când bebelușul a crescut – 10 moduri în care ți se schimbă viața. Din nou!
