Caria dentară este una dintre cele mai frecvente afecțiuni orale afectând aproximativ 60% dintre preșcolari și adolescenți, având un impact negativ asupra calității vieții mai ales asupra activităților zilnice ale copilului, care se manifestă prin dureri în masticație, miros neplăcut și printr-un zâmbet inestetic. Netratate, aceste afecțiuni provoacă în timp dureri, îngreunând copilul să mănânce sau să doarmă corect și liniștit, principalii factori de risc fiind igiena orală deficitară cât și dieta bogată în zahăr.
Semnele cariilor dentare sunt:
- disconfort sau durere în jurul dinților;
- dificultăți în a mușca anumite alimente;
- sensibilitate la alimente calde, reci sau chiar dulci;
- respirație urât mirositoare;
- pete întunecate pe dinți.
Cum prevenim cariile dentare ?
- Igienă orală corespunzătoare;
- Sigilarea dinților;
- Vizite regulate la medicul dentist;
Igiena orală corespunzătoare
Este responsabilitatea părinților să îi introducă pe cei mici în sfera îngrijirii orale zilnice cu o atentă supraveghere în timpul periajului. A nu se privi cu dezinteres utilizarea aței dentare, aceasta fiind de mare ajutor la îndepărtarea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare dintre spaţiile unde periuţa de dinţi nu poate ajunge. Aceste două cutume, periajul și folosirea aței dentare, se vor realiza de două ori pe zi, iar cantitatea de pastă folosită poate fi de mărimea unui bob de mazăre sau chiar mai puțină, dar cu evitarea ingerării acesteia.
Modul cum își periază dinții este și el important, de aceea copilașul trebuie să folosească o periuţă cu peri moi, exercitând un periaj pe toate fețele dinților cu mișcări scurte, circulare, ușoare timp de aproximativ 2 minute. Nu vom devia de la normele de igienă orală permițându-i copilului să meargă la culcare seara, fără realizarea unui periaj corect. Datorită faptului că nici cel mai riguros periaj dentar nu poate îndepărta în totalitate micro particulele alimentare din șanțurile și fosetele dinților masticatorii, se recomandă sigilarea. CITEȘTE ȘI: Bebelușii au nevoie de o igienă orală încă din primele zile de viață. Îngrijirea primilor dințișori de lapte
Când ar trebui să avem prima vizită la stomatolog?
În jurul vârstei de 1,5-2 ani, atunci când acesta conștientizează mediul în care se află și ceea ce se întâmplă, fiind mult mai ușor de interacționat cu micuțul. Bineînțeles nu este o cifră stabilă, părintii se pot prezenta la medicul pedodont doar pentru un simplu control de rutină chiar și la o vârstă mai fragedă (6 luni), ori de câte ori observă ceva neînregulă sau doar pentru a cere sfaturi.
Ce este sigilarea dinților?
Sigilanții dentari sunt concepuți în a acoperi suprafețele de mestecat ale dinților formând o barieră de protecție împotriva particulelor de alimente și ale bacteriilor care altfel s-ar putea ascunde în aceste șanțuri. Pătrunderea și stagnarea bacteriilor la nivel sanțurilor determină în timp prin producerea de acid, o demineralizare a smalțului, adică o scădere a rezistenței, sigilarea ajutând la protejarea dentiției împotriva cariilor.
La ce vârstă se recomandă sigilarea dinților la copii?
Medicii stomatologi pediatri recomandă sigilarea dinților de lapte, în jurul vârstei de 1,5-3 ani, în funcție de erupția completă a dințișorilor pe arcadă, fiind o procedură cu tendință profilactică, absolut nedureroasă. Copiii și adolescenții sunt candidații ideali, cei cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani, dar și adulții pot să beneficieze de acest material inovativ, dacă prezintă morfologie cu risc ridicat în ceea ce privește procesele carioase.
Sigilarea este recomandată cu preponderență copiilor cu nevoi speciale sau orice dizabilitate care împiedică igiena corectă a cavitații orale. Este esențial să păstrăm acești dinți în stare foarte bună pentru a evita pierderea timpurie a acestora sau alte complicații care pot apărea în faza de adult. Sigilarea dinților acționează ca o barieră protectoare împotriva depunerii resturilor alimentare și a bacteriilor. Realizată pe dinții de lapte (cei temporari), sigilarea dentară protejează dinții de apariția cariilor care pot afecta mai târziu și dinții permanenți.
În cazul dinților permanenți se recomandă ca sigilările dentare să se facă la scurt timp după erupție. Sigilarea poate fi realizată și mai târziu, dacă dinții nu au fost afectați de carii. In ceea ce privește vârsta optimă pentru sigilarea dinților permanenți se recomandă la 6-7 ani pentru molarul I permanent și 11-13 ani pentru premolari și molarul II.
Cum se realizează procedura de sigilare a dinților
- dintele este curățat și uscat
- pe dintele igienizat se aplică un gel special, ce are rolul de a pregăti dintele pentru materialul de sigilare
- apoi este aplicat un lichid rășinos, care acoperă șanțurile și fosetele, eliminând astfel spațiul retentiv în care se pot acumula bacteriile
- ultimul pas consta în aplicarea unei lampi de fotopolimerizare care ajută la fixarea substanței de sigilare.
CITEȘTE ȘI: Totul despre dinții de lapte la bebeluși | Erupția dentară
Din ce este compus sigilantul?
Există diferite tipuri de materiale de sigilare de la rășină la ionomer de sticlă, fiind similare cu materialele compozite dentare în tratamentul odontoterapiei (plombițelor). Marea diferență în ceea ce privește materialul de sigilare este natura lui fluidă; când este aplicat pe dinte acesta va curge cu ușurință pe suprafețele de mestecat (în șanțuri și crăpături) acționând ca un scut protector care blochează depunerea alimentelor și a bacteriilor. Procesul este de obicei rapid și simplu, durând doar câteva minute pentru fiecare dinte. Acest material dezvăluie calități superioare care contribuie la aplicarea facilă a sigilantului în situații dificile, mai ales atunci când controlul salivei nu poate fi realizat corespunzător.
Cum se aplică sigilantul?
Metoda fiind una non invazivă, medicul stomatolog pediatru începe printr-un periaj profesional, pentru îndepărtarea plăcii bacteriene urmat de gravajul acid care constituie condiții de retenție pentru materialul sigilant. În etapa finală se va aplica sigilantul în starea lui fluidă în șanțuri și fosete apoi se polimerizează cu lampa UV.
Care este termenul de valabilitate a sigilantilor odată aplicați?
În general, pot rămâne pe dinți timp de minimum 3-5 ani sau o perioada mai îndelungată în schimbul unei îngrijiri adecvate. Uzura apare în timp în urma expunerii la un stres extrem și continuu, de forma bruxismului – afecțiune caracterizată prin scrâșnirea, frecarea sau încleștarea dinților. Această afecțiune cauzează o tensiune suplimentară pe suprafața materialului care în timp determină deteriorarea mai rapidă a acestui material. Dacă sunt deteriorați, sigilanții pot fi reaplicați rapid și ușor, din acest motiv, medicul stomatolog va reevalua la fiecare 6 luni sigilările pentru semne de deteriorare sau uzură care ar putea indica necesitatea înlocuirii lor.
Prezintă sigilarea dinților un risc toxic?
Unele materiale pentru sigilare conțin un compus care se transformă la contactul cu saliva în BPA Bisfenol A – o rășină utilizată în mai multe tipuri de materiale plastice. Este aceasta o problemă?
Beneficiile preventive ale sigilanților depășesc cu mult riscul. Nu există efecte secundare înregistrate în legătură cu utilizarea sigilanților, iar reacțiile alergice sunt extrem de rare. Deci, până când industria dentară creează materiale alternative, este recomandată utilizarea lor în continuare. Cu toate acestea, discutați cu medicul stomatolog pediatru despre eventualele probleme care pot apărea, în raport cu profilul alergic al copilului. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, cariile rămân cea mai frecventă afecțiune cronică a copiilor cu vârsta cuprinsă între 2 și 19 ani, iar printr-o igienă orală corespunzătoare și prin sigilarea dinților putem ajuta la prevenirea precoce a cariilor. CITEȘTE ȘI: Cum recunoști demineralizarea dinților de lapte și care sunt cauzele
